Ministrul Agricuturii:”Tomata”, „Usturoiul”, „Rabla pentru tractoare” vor continua şi în 2025, însă vor suferi modificări. Un fermier care are 5.000 de metri pătraţi poate lua 7.500 euro, nu doar 3.000

Programele „Tomata”, „Usturoiul”, „Rabla pentru tractoare” vor continua şi în 2025, însă vor suferi modificări în ceea ce priveşte sistemul de finanţare sau de depunere, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

„Anul acesta schimbăm sistemul de finanţare al Programului Tomata. Am fost deja în două bazine legumicole din România şi am discutat cu fermierii. Va fi programul „Tomata şi alte legume în spaţii protejate” şi vom finanţa fiecare mie de metri pătraţi cu 1.500 de euro. Asta înseamnă că un fermier care are 5.000 de metri pătraţi poate lua 7.500 euro, nu doar 3.000 de euro, dar vreau să încurajăm să cultive şi celelalte legume. Vorbim aici de spanac, salată, ceapă verde, ardei kapia, ardei gras, ardei Bianca. Sunt mai multe legume pe care le-am stabilit cu fermierii”, a precizat Florin Barbu, transmite Agerpres.

El a explicat că fermierii vor fi obligaţi, în funcţie de suprafaţa pe care o deţin, să cultive şi alte legume, nu doar tomate, astfel încât să existe legume româneşti pe tot parcursului anului, nu doar tomate în anumite perioade şi în cantităţi foarte mari.

„Ponderea este în felul următor: în cazul în care ai 1.000 mp eşti obligat să pui tomate. Dacă ai 2.000 mp˛ pui 1.000 mp cu tomate şi 1.000 mp cu alte legume în spaţii protejate. Dar dacă trecem la alt nivel, de 5.000 mp, nu poate pune decât 2.000 mp cu tomate şi restul de 3.000 mp cu alte legume. Adică nu vrem să mai avem cantităţi foarte mari de tomate într-o perioadă. Sprijinul nu va mai fi până la luna mai. Valorificarea se va face până la sfârşitul lunii octombrie, astfel încât să avem pe tot parcursul anului şi tomate şi alte legume în spaţii protejate”, a explicat oficialul MADR.

Întrebat de ce nu au gust unele roşii româneşti în timpul iernii, dintre cele care se găsesc în supermarketuri, Barbu a precizat că el a mâncat recent roşii româneşti „cu gust”, cumpărate de la o seră din judeţul Olt.

„Eu am mâncat săptămâna trecută la Giuvărăşti în judeţul Olt roşii cu gust dintr-o seră încălzită şi pe care le aveau la vânzare. Dar cred că aţi observat şi dumneavoastră că foarte multe legume româneşti sunt acum în magazinele de retail în perioada asta. De ce? Pentru că noi am finanţat în Programul Strategic cu punctajul cel mai mare proiectele pentru instalarea tinerilor fermieri, din bazinele legumicole, prin care am dat 70.000 euro, iar aceşti bani au fost destinaţi echipamentelor, centralelor de încălzit în sere şi solarii. De asemenea, am dat un sprijin pe care nu trebuie să-l justifice, de 40.000 euro, pentru achiziţionarea de combustibil necesar încălzirii serelor şi solarii. S-a văzut imediat un trend crescător pe toată perioada anului. Găseşti roşii româneşti în această perioadă în magazinele de retail din România şi în pieţe. Consider că acestea sunt investiţii corecte, astfel încât să scădem importul de legume şi în extrasezon”, a punctat ministrul Agriculturii.

Chiar dacă importurile sunt încă la un nivel ridicat, mai ales în extrasezon, Barbu a precizat că în ultimii ani a crescut producţia internă, dar şi consumul, iar anumite bazine legumicole din România au ajuns să exporte tomate.

„Prin programul „Tomata”, pe lângă faptul că au crescut cantităţile, a crescut şi consumul pe cap de locuitor, dar a crescut şi cantitatea exportată. Există un bazin legumicol din România unde 70% din tomatele realizate în acel bazin pleacă către export. E un lucru bun pentru fermieri, deşi importul creşte în anumite perioade, mai ales în extrasezon”, a subliniat şeful MADR.

În ceea ce priveşte Programul „Usturoiul”, şi acesta va continua în 2025 cu o modificare şi anume: cantităţile obţinute să ajungă direct către unităţi de vânzare, către cooperative sau direct în procesare.

„Facturile care demonstrează comercializarea vor fi în e-factura. Cantităţile trebuie să ajungă direct către unităţile de vânzare, către cooperative care se ocupă cu comerţul sau direct în procesare. Nu se mai acceptă alte facturi pe alte coduri CAEN. Vrem să avem o eficienţă a sectorului. Nu vrem facturi de la alte societăţi, vrem direct din e-Factura. Suma va fi la fel, se va menţine la 3.000 de euro/ha pentru usturoi”, a adăugat el.

Potrivit sursei citate, eficienţa programului finanţat de MADR se vede şi din faptul că în momentul de faţă nu mai există în România un magazin de retail care să nu aibă usturoi românesc la raft.

Pe de altă parte, Florin Barbu a subliniat că în 2025 vor apărea modificări şi la „Rabla pentru tractoare”, un program pentru fermieri derulat prin Ministerul Mediului.

„Pe acest program care e la Ministerul Mediului a fost o neregulă. Acolo au fost autorizate să participe la program doar anumite societăţi şi am luat o decizie împreună cu domnul Fechet (ministrul Mediului, Mircea Fechet n.r.), un ministru corect, care a lăsat la liber ca fiecare fermier să depună în platformă şi să nu mai fie doar pe anumite firme autorizate. Erau cinci firme acreditate care au creat practici comerciale neloiale în piaţă şi atunci am luat decizia să dăm acces fiecărui fermier să-şi depună în platformă proiectul. Deci asta e o noutate pe zona asta”, a punctat ministrul.

Legat de „Prima Seră”, program propus de senatorul PNL, George Scarlat, care prevedea acordarea unui sprijin de 200.000 de euro/seră, ministrul Agriculturii a menţionat că îşi doreşte să îl îmbunătăţească când va ajunge în analiza Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

„Legat de „Prima Seră” sunt de acord cu programul depus de senatorul George Scarlat, dar atunci când se va dezbate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor vreau să propun ca pe acest sprijin de 200.000 euro pe seră să luăm în calcul şi să detaliem direct la nivel de act normativ, ca toate aceste sere pe care le facem în România să fie cu obligativitate, cu încălzire, cu spaţiu de depozitare, cu condiţionare, cu tot ce trebuie, pentru că, dacă iar investim şi facem 10 solarii, în loc să facem cinci pe care să le avem încălzite şi cu unităţi de depozitare şi de păstrare, nu am făcut nimic. Dezvoltăm sere şi solarii în România care produc timp de trei luni şi apoi nouă luni nu produc nimic”, a avertizat Barbu.

El a adăugat că programul va fi completat cu aceste condiţii prin care să fie integrat tot sistemul de încălzire „cu tot ce trebuie” în acea finanţare de 200.000 de euro.

„Un alt ajutor de stat pentru fermieri se referă la „Prima butelie”. Acesta este prin Fondul de Mediu şi vrem să putem da fermierilor accesul la gaz printr-o butelie şi o centrală pentru sere şi solarii. De asemenea, vrem să primească şi subvenţie la acciza pentru încălzirea serelor şi solariilor, aşa cum facem la motorina utilizată ca şi combustibil în zootehnie, în irigaţii, în vegetalul din România. De ce să nu devină şi legumicultorii din România competitivi cu cei din Uniunea Europeană? Fermierii vor face depunerile direct la Fondul de Mediu, dar fermierii noştri sunt învăţaţi pentru că prin acest fond au mai luat bani şi pe independenţa energetică şi au pus panouri solare pentru ventilaţia serelor şi solariilor. Şi tot prin Fondul de Mediu a fost „Rabla pentru tractoare”. Ei sunt familiarizaţi cu Ministerul Mediului pe aceste proiecte. Am vorbit deja cu domnul Fechet ca să lansăm aceste măsuri anul acesta”, a completat Florin Barbu.

În ceea ce priveşte fondurile care vor fi alocate pentru „Prima butelie”, acestea sunt estimate undeva la 200 de milioane de lei. El a mai spus că programul se va adresa celor din bazinele legumicole din România, precizând că judeţul Olt deţine o treime din legumicultura din România.

Potrivit datelor furnizate de MADR, în anul 2023, prin Programul „Tomata” au fost efectuate plăţi de peste 327,8 milioane de lei pentru 22.082 de beneficiari, iar în 2024, de circa 361,07 milioane de lei pentru 24.472 de beneficiari.

În ceea ce priveşte Programul „Usturoiul”, s-au efectuat plăţi de 37,7 milioane de lei în 2023 unui număr de 1.829 beneficiari, iar anul trecut au depăşit 79,2 milioane de lei pentru 2.702 beneficiari.