Ministrul Cîțu cere Comisiei Europene mai puțină birocrație în atragerea celor 30,4 miliarde de euro destinate relansării economice. România vrea mai multe proiecte de infrastructură de transport

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a criticat birocrația excesivă, dar și condițiile impuse de Comisia Europeană prin orientările transmise statelor membre în procesul de atragere a fondurilor europene din programul de relansarea economică numit ”Next Generation EU”. România are alocată o sumă de 30,4 miliarde de euro prin acest mecanism.

”Orientările elaborate de Comisia Europeană par să complice procesul legat de elaborarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Susținem flexibilitatea etapelor Semestrului European, pe durata operaționalizării Mecanismului de redresare și reziliență (Next Generation EU – n.red.) și a elaborării planurilor naționale de redresare și reziliență, pentru a evita suprapunerile și pentru a ușura sarcina birocratică a statelor membre”, a spus Cîțu la ședința Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de marți, potrivit unui comunicat al ministerului.

Comisia Europeană a impus statelor membre o serie de condiționalități pentru a putea atrage aceste fonduri. Printre ele se numără justificarea necesității investițiilor prin intermediul unor Planuri naționale de redresare, care trebuie să conțină date despre proiectele pentru care e cerută finanțarea.

În plus, Comisia Europeană a impus ca o mare parte din aceste sume (circa 57% din total) să finanțeze proiecte de protecție a mediului și digitalizare, adică cele două mari politici susținute de actualul executiv european, în timp ce state precum România își doresc o pondere mai mare pentru proiecte de infrastructură de transport.

Guvernul Orban a adoptat la finalul lunii august o ordonanță de urgență care stabilește cadrul legislativ pentru atragerea celor 30,4 miliarde de euro puși la dispoziție de UE sub formă de granturi nerambursabile și împrumuturi prin programul fără precedent de redresare economică numit NextGenerationEU sau Mecanismul de redresare și reziliență.

Proiectul de OUG arată care sunt cele 11 mari domenii în care pot fi depuse proiectele:

1. Proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru combaterea riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren. Valoarea totală a proiectelor va fi de 700 milioane lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare

2. Proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației. Valoarea totală a proiectelor va fi de maximum 450 de milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe.

3. Proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății. Bugetul total – 500 de milioane de lei.

4. Proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură și altele asemenea. Bugetul maxim – 125 milioane de lei

5. Proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării. Bugetul maxim – 250 milioane de lei.

6. Proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane. Buget maxim – 250 milioane de lei.

7. Proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență. Buget maxim – 40 de milioane de lei

8. Proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică – inclusiv medicală. Buget maxim de 8,5 milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate.

9. Proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru construcția, reabilitarea si modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției și domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv digitalizare. Buget maxim de 250 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune.

10. Proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice, inclusiv construcția/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esențiale, centre de instruire și pregătire, centre de rezervă, regionale și județene, destinate managementului situațiilor de urgență și asigurării rezilienței serviciilor IT&C. Buget maxim de 10 milioane de lei.

11. Proiecte de transformare/tranziție digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță, infrastructura IT&C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor – frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar și implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale. Buget maxim de 100 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnicoeconomice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritățile publice centrale și locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor și companiilor.

Context. România are pentru perioada 2021 – 2027 un buget din fonduri UE rambursabile și nerambursabile estimat la 79,9 miliarde euro obținut în urma negocierilor care au avut loc în Consiliul European din iulie. Bugetul urmează să fie votat și de Parlamentul European. DIn acest buget, 30,4 miliarde euro sunt destinați instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”. România va primi din granturi nerambursabile de 13,7 miliarde euro și împrumuturi la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, de 16,6 miliarde euro.

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) are fixat ca termen pentru elaborarea primului draft al planului național luna octombrie 2020, pentru ca mai apoi negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021 în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului național.

PNRR se aprobă prin hotărâre a Guvernului prin hotărâre în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul României acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene pentru a negocia cu Comisia.

Proiectele de investiții publice aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul PNRR trebuie să respecte concomitent mai multe condiții, printre care cele mai importante sunt:

1) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant;

2) să obțină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și contribuția la obiectivele de ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței;

3) să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică și/sau după caz la nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale României ori la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

Foto: Pixabay.com