Ministrul Culturii, după scandalul iscat de Diana Șoșoacă: Din păcate, discursul colegului UDMR a fost unul discordant. Nimeni nu ar trebui sa aibă motive sau interes să joace o carte periculoasă care a dovedit, istoric, un potențial distructiv major

Scandalul stârnit de senatoarea Diana Șoșoacă, care l-a numit trădător de țară pe deputatul UDMR, Csoma Botond – după ce acesta a spus în discursul său din Parlament că la 1 Decembrie 1918, Ardealul era și al românilor și al maghiarilor și al evreilor – continuă cu o serie de critici lansate de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. Social democratul e de părere că la ședința solemnă din Parlament, dedicată Zilei Naționale a României, respectiv împlinirii a 104 ani de la Marea Unire, nu era locul prielnic pentru ca politicianul de etnie maghiară să aibă un discurs „discordant”, fiind vorba despre „imensa realizare istorică a românilor”.

„Am trăit bucuria rememorării imensei realizări istorice, regăsirea între granițele aceluiași stat național a tuturor provinciilor unde românii erau, de veacuri, majoritari. Între discursurile parlamentarilor, încărcate de patriotism dar și de date istorice, unul discordant l-a avut, din păcate, un parlamentar al UDMR, deputatul Csoma Botond”, a spus Lucian Romașcanu.

Acesta a transmis „la cald”, câteva idei, referitor la afirmațiile deputatului UDMR Csoma Botond.

„Transilvania este istoric a românilor, unde, într-adevăr, au trăit și trăiesc și unguri și sași și evrei. Declarația de la Alba Iulia a fost și este o promisiune respectată a statului român. România este citată drept un serios exemplu de bune practici în privința tratamentului minorităților, inclusiv a celei maghiare: reprezentare în parlament, prezență în aproape toate guvernele post-decembriste, învățământ de toate gradele în limba maternă etc. etc.România și românii trebuie să fie respectați și apreciați pentru toate cele menționate”, a scris pe contul său de facebook ministrul Culturii.

Social-democratul mai spune că nimeni nu ar trebui sa aibă motive sau interes să joace o carte periculoasă care a dovedit, istoric, un potențial distructiv major.

În discursul său, Csoma Botond a subliniat că la data semnării declarației de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918), liderii comunității ardelene erau conștienți că în Ardeal trăiau deopotrivă români, maghiari, evrei, îndemnând la un „viitor comun pentru toate minoritățile din țară”.

„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist-reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunităţi ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare şi interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare şi să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunităţi de către o parte a societăţii”, a afirmat Csoma Botond în cadrul şedinţei solemnăecomune a Parlamentului, de luni dupa-masa, dedicată Zilei Naţionale a României. El a subliniat că „liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia”, propoziție care a făcut-o pe senatoarea Dianan Șoșoacă să urle în plină ședință. Șoșoacă l-a numit oe Botond „trădător de țară”, strigndu-i să plece din sală.