Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru El Mundo: Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia a dus la o deteriorare gravă a securității în Marea Neagră

Ministrul de Externe, Bogdan Aureascu, a declarat într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Mundo, că anexarea ilegitimă şi ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, a dus la o deteriorare gravă a securităţii în regiunea Mării Negre şi euroatlantice.

Afirmațiile din interviul pentru El Mundo vin în ajunul vizitei pe care diplomatul român o va efectua joi şi vineri în Regatul Spaniei, în contextul marcării a 140 de ani de relaţii diplomatice.

„Anexarea ilegitimă şi ilegală a Crimeii în 2014 de către Rusia a dus la o deteriorare gravă a securităţii în regiunea Mării Negre şi euroatlantice. Ulterior, desfăşurarea de capacităţi militare ruse (terestre, navale şi aeriene) în peninsulă şi în Marea Neagră a afectat şi mai mult securitatea în regiune. Să nu uităm că Marea Neagră a fost şi continuă să fie folosită de Rusia şi pentru a-şi proiecta forţa înspre Marea Mediterană. Drept urmare, NATO a răspuns într-o manieră progresivă şi coerentă, iar la summitul din Varşovia din 2016 s-a decis crearea unei prezenţe avansate pe flancul estic al Alianţei. Este vorba despre o situaţie total distinctă de cea anterioară anului 2014, pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membră a unei Alianţe puternice şi solide, cea mai puternică alianţă politico-militară de apărare colectivă din istorie”, a apreciat Aurescu, întrebat fiind cum a crescut ameninţarea rusă la adresa României după militarizarea Crimeii.

Solicitat să comenteze care ar fi cea mai bună abordare a Uniunii Europene faţă de Rusia – accentul pus mai degrabă pe partea de descurajare şi defensivă sau pe dialog -, Bogdan Aurescu a declarat că, din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE referitoare la Rusia şi stabilite în 2016 trebuie să continue să fie punctul de plecare al abordării europene.

„Susţinem deschiderea UE faţă de o colaborare selectivă, altfel spus, dialog cu Rusia în domenii de interes pentru UE, cum ar fi mediul înconjurător, sănătatea, anumite chestiuni de politică externă şi de securitate şi chestiuni multilaterale precum acordul nuclear cu Iranul. Cuvintele-cheie ale acestei abordări trebuie să fie: obiective clare, interes comun, transparenţă (la nivelul UE), unitate şi comunicare strategică. Pe de altă parte, trebuie să continuăm să menţinem regimul de sancţiuni aplicat Rusiei ca urmare a încălcării dreptului internaţional având legătură cu ocupaţia ilegală a Crimeii şi cu activităţile din estul Ucrainei”, a explicat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Aurescu a adăugat că „România reiterează ferm nevoia de unitate şi coerenţă a UE în relaţia cu Moscova”. „Este imperativ să apărăm valorile, principiile şi interesele fundamentale ale Uniunii. Totul trebuie însoţit de o strategie de combatere a dezinformării”, a explicat ministrul român.

Flancul estic, NATO și China

În ceea ce priveşte flancul estic al NATO, Bogdan Aurescu a amintit că cei nouă aliaţi de pe acest flanc (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria – n.r.) îşi exprimă activ preocuparea pentru această regiune la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, dezbaterile pe această temă din cadrul NATO având drept rezultat „importante decizii politice”.

„Acest efort trebuie să continue, căci ameninţarea nu s-a diminuat, ba dimpotrivă, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat la frontiera de est a Ucrainei în aprilie (când Rusia a anunţat organizarea unor exerciţii militare defensive şi a transferat armament greu, muniţie, tehnică militară şi trupe în estul Ucrainei – n.r.) şi în Crimeea ocupată. Viitorul Concept Strategic al NATO va trebui să ţină cont de aceste realităţi din regiune, în contextul în care ameninţările din vecinătatea estică sunt constante şi reprezintă o componentă importantă a modului în care Moscova îşi exercită puterea în Marea Mediterană şi în Marea Baltică”, a apreciat ministrul român.

Întrebat dacă există temerea în rândul ţărilor est-europene că SUA acordă prioritate eforturilor lor militare la adresa Chinei în regiunea Indo-Pacific, astfel că problema Mării Negre ar putea trece într-un plan secundar, Aurescu a afirmat că „această percepţie, care încearcă să acrediteze în mod fals ideea unei competiţii între aliaţi, aduce beneficii doar celor care vor să submineze unitatea NATO”. El a amintit că „a fost reiterat în mod ferm, înainte, în timpul şi după summitul NATO din iunie 2021 (de la Bruxelles – n.r.), angajamentul Statelor Unite faţă de Articolul 5 (doctrina de apărare colectivă din tratatul fondator al NATO – n.r.), care este «rock solid and unshakable»”.

„Sunt chiar cuvintele folosite de preşedintele (american Joe) Biden, atunci când a afirmat că organizaţia transatlantică nu reprezintă doar legătura dintre cele două maluri ale Atlanticului, ci cuprinde întreaga Europă până la Marea Baltică şi la Marea Neagră”, a declarat Aurescu, amintind că acest angajament a fost menţionat ferm şi direct de către Biden şi la summitul Formatului Bucureşti (B9, iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei – n.r.), desfăşurat în capitala României în mai 2021.

China şi impactul acţiunilor sale în regiunea Indo-Pacific sunt şi vor fi o temă prioritară pentru România, SUA şi partenerii noştri, a afirmat Aurescu, care şi-a exprimat opinia că atenţia crescută a Statelor Unite şi a Europei faţă de regiunea Indo-Pacific va aduce mai mult conţinut şi forţă cooperării transatlantice în toate domeniile, inclusiv în regiunea Mării Negre, unde China este tot mai prezentă. Şeful diplomaţiei române a mai apreciat că recentul pact AUKUS (alianţa militară tripartită dintre SUA, Regatul Unit şi Australia – n.r.) nu trebuie să descurajeze UE, ci dimpotrivă, să o motiveze pentru a se transforma într-un actor relevant în regiunea Indo-Pacific şi în niciun caz nu trebuie să devină un motiv pentru slăbirea relaţiei transatlantice.

Pactul AUKUS

Cât despre pactul strategic AUKUS, Aurescu consideră că este vorba despre „o iniţiativă care, dincolo de componenta sa comercială, cu elemente controversate şi iritante, are ca obiectiv menţinerea păcii şi stabilităţii, precum şi a ordinii mondiale clădite pe reguli în regiunea Indo-Pacific”.

„Este vorba, cel puţin la o primă analiză, de obiective comune cu Strategia UE pentru Cooperare în regiunea Indo-Pacific, lansată în aceeaşi zi cu AUKUS. Din punctul de vedere al României, această convergenţă ar putea aduce cu sine perspectiva unei mai bune coordonări între UE şi SUA, împreună cu partenerii din regiunea Indo-Pacific, în ceea ce priveşte obiectivele noastre comune. În general, rolul Europei nu doar că nu se diminuează, ba chiar se întăreşte prin intermediul cooperării cu Statele Unite, Australia, Regatul Unit şi alţi parteneri”, a apreciat şeful diplomaţiei române.

„Trebuie să evităm divizările în relaţia transatlantică şi să garantăm corecta aplicare a strategiei UE pentru regiunea Indo-Pacific, care presupune totodată cooperarea cu SUA şi cu partenerii regionali”, a declarat Aurescu, care şi-a exprimat convingerea că strategia UE şi pactul AUKUS „pot fi complementare într-o regiune în care ascensiunea Chinei este un fapt”.

Întrebat în ce punct se află relaţiile dintre Bucureşti şi Madrid, pe fondul aniversării a 140 de ani de relaţii bilaterale, ministrul Aurescu a spus că relaţia cu Spania este foarte bună, atingând nivelul de parteneriat strategic, şi se caracterizează printr-un excelent dialog politic întemeiat pe viziuni comune în majoritatea temelor agendei politice şi internaţionale. Aurescu a apreciat că un rol „deosebit de important” îi revine comunităţii româneşti din Spania, care este bine integrată în societatea spaniolă şi care contribuie semnificativ la dezvoltarea economică a ţării gazdă.

Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea