Ministrul de interne al Franței a anunțat că va cere dizolvarea a trei grupuscule de extrema dreaptă, printre care și Divizia Martel, după ce militanții acesteia au lansat o expediție punitivă în sud-estul țării

„Numai numele ne sperie”. Ministrul de interne a anunțat marți, 28 noiembrie, la France Inter, că va propune „sfârșitul diferitelor grupuscule” de extremă dreapta, printre care și Divizia Martel. Gérald Darmanin are în vedere desființarea acestora după ce militanți de ultra-dreapta au efectuat o tentativă de expediție punitivă la Romans-sur-Isère. Aproximativ o sută dintre ei au mărșăluit pe străzile acestui oraș din regiunea Drôme, purtând cagule, în weekend, cu scopul de a „intra în contact” cu tinerii din cartierul La Monnaie, de unde provin mai mulți dintre bărbații inculpați în cazul morții lui Thomas, un tânăr în vârstă de 16 ani, înjunghiat mortal la o sărbătoare sătească din Crépol (Drôme), săptămâna precedentă, omor care a stârnit o vie emoție în Franța.

„Suspectăm că cel puțin unul dintre membrii Diviziei Martel a fost implicat în evenimentele de la Romans-sur-Isère”, a declarat pentru franceinfo ministrul Darmanin, adăugând că „serviciile sale lucrează de „mai multe luni” asupra acestui grup de facto, care are ca scop promovarea utilizării violenței pentru a favoriza apariția supremației naționaliste și xenofobe”.

Cunoscută inițial sub numele de „Legionarii din Paris”, Divizia Martel a fost „formată” în „a doua jumătate a anului 2022”, potrivit ministerului de interne. În luna septembrie a aceluiași an, grupul de extremă dreapta „și-a schimbat numele pentru a face referire la bătălia de la Poitiers din anul 732, în timpul căreia Charles Martel a pus capăt invaziei arabe”, a continuat ministrul Darmanin.

Trei luni mai târziu, în marja meciului Franța-Maroc din semifinalele Cupei Mondiale, Divizia Martel a ieșit din nou în evidență când unul dintre membrii săi „a făcut apel la violență împotriva suporterilor de origine nord-africană”, a precizat ministerul pentru franceinfo. Acest militant de ultra-dreapta a sfătuit „să înfrunte inamicul fiind ‘echipat’: gaze, bastoane, mănuși de protecție…”. Potrivit ministerului de interne, trei membri ai Diviziei Martel au fost arestați la Paris în seara zilei de 14 decembrie 2022.

În acest caz, șapte bărbați fuseseră deferiți Tribunalului Penal din Paris pentru „participare la un grup în vederea comiterii de violențe intenționate sau de daune” și „port de arme” în unele cazuri. Cu toate acestea, la audierea din 8 septembrie, instanța a anulat întreaga procedură pe motiv de nereguli în controalele de identitate efectuate de poliție atunci când au fost arestați în arondismentul 17 al Parisului. Inculpații au părăsit așadar tribunalul în libertate, unii cu fețele ascunse, alții zâmbind, potrivit unui jurnalist franceinfo prezent la fața locului.

Divizia Martel a fost de asemenea în atenția presei pe 20 aprilie 2023, potrivit site-urilor StreetPress și Libération. Cele două platforme media susțin că unii dintre activiștii săi au fost prezenți în timpul unui atac rasist la Liceul Victor-Hugo din Paris. Apoi, nouă zile mai târziu, alții s-au deplasat la Saint-Brévin-les-Pins (Loire-Atlantique, vestul Franței), unde au izbucnit încăierări între manifestanți de extremă dreapta și activiști antifasciști. Primii se opuneau relocării unui centru de primire a solicitanților de azil, în timp ce cei din urmă susțineau că refugiații ar trebui să fie bine primiți. „Tineri îmbrăcați în negru s-au alăturat grupului de manifestanți de extremă-dreapta, dintre care unii au fost identificați ca fiind membri ai unei grupări pariziene ultra-violente”, a relatat la acea vreme France 3.

Apoi, la 17 iunie, un membru al grupului de extremă dreapta a fost arestat și el la Rouen (Seine-Maritime). „El pulveriza gaze lacrimogene asupra a două persoane de origine africană care stăteau într-un bar”, a declarat pentru franceinfo Ministerul de Interne. Pentru că „banda lovește mai ales în regiunea Ile-de-France”, dar membrii săi „umblă și la Besançon cu cei mai mari, Vandal de Besak, și Brigada Korrigans din Rennes, două mișcări violente de extremă dreapta”, dezvăluie StreetPress într-o amplă anchetă intitulată „La Division Martel, les bébés néonazis parisiens” (Divizia Martel, bebelușii neonaziști parizieni).

Astfel, atunci când porecla „Gros Lardon”- Grăsanul, atribuită unuia dintre militanții de ultra-dreapta prezenți la tentativa de expediție punitivă de la Romans-sur-Isère, a început să circule duminică pe rețelele de socializare, StreetPress a susținut că este vorba de „Léo R., un fan al lui Hitler din Rouen”.

„Divizia Martel flutură mereu aceleași steaguri, dintre care unul este Pokémon Ectoplasma, un spectru violet malițios, combinat cu o cruce celtică”, spune StreetPress. Divizia Martel este, de asemenea, apropiată de Groupe Union Défense (GUD), o organizație studențească de extremă dreapta renumită pentru acțiunile sale violente, în special în anii 1970, dar care a fost reactivată în urmă cu un an.

Potrivit StreetPress și Libération, la originea resurecției GUD se află Marc de Cacqueray-Valménier, în vârstă de 24 de ani, condamnat la un an de închisoare pentru atacarea unui bar antifascist din Paris în iunie 2020 și presupus fost lider al Zouaves Paris. Acest grup naționalist a fost dizolvat de Gérald Darmanin în ianuarie 2022.

În pofida dizolvării, ideile grupului de ultra-dreapta au persistat. „Serviciile de informații monitorizează grupurile. Apoi, serviciile juridice ale ministerului analizează comportamentul acestora pentru a stabili dacă reprezintă o amenințare pentru societate. Dacă da, se ia decizia politică de a le dizolva, pentru a da un impuls mișcării. Grupul poate contesta dizolvarea în fața Consiliului de Stat, care va decide dacă este sau nu în regulă”, a declarat pentru franceinfo o sursă ministerială.

Nu contează dacă grupul este sau nu înființat ca asociație. Potrivit articolului L212-1 din Codul de securitate internă francez, toate „grupările de facto” pot fi „dizolvate prin decret în Consiliul de Miniștri” dacă îndeplinesc criteriile definite. De exemplu, acestea pot fi dizolvate dacă „provoacă demonstrații armate sau acte de violență împotriva persoanelor”. În ceea ce privește Divizia Martel, acuzațiile care i se aduc vor fi prezentate în detaliu într-un decret de dizolvare. Publicarea acestuia va fi următorul pas concret, dincolo de anunțul lui Gérald Darmanin.