Ministrul Dezvoltării: Avem buget record pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, 1,5 miliarde de euro / Autorităţile locale, invitate să întocmească documentaţia

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a făcut un apel, joi, către autorităţile locale, inclusiv din Gorj şi Bucureşti, să întocmească documentaţia necesară pentru încheierea contractelor de finanţare a lucrărilor de consolidare a clădirilor aflate în risc seismic, precizând că alocările în 2025 pentru acest domeniu sunt „record, nemaiîntâlnit” şi că, personal, este nemulţumit de stadiul acestor contracte, transmite Agerpres.

El a precizat că sunt doar 110 contracte de finanţare încheiate la nivel naţional pentru lucrări de consolidare de risc seismic şi trebuie să fie mult mai multe.

Ministrul a spus, după şedinţa de guvern, că în judeţul Gorj sunt şapte obiective – cinci şcoli şi două instituţii în domeniul culturii – care trebuie consolidate, fiind cu risc seismic, şi nu au documentaţia pentru a putea fi încheiat contractul de finanţare. Doar două obiective au documentaţia completă.

„Aş vrea să fac în continuare un apel ferm către autorităţile locale. Statul român a creat patru programe de investiţii pentru consolidare de risc seismic în 2022 şi 2023. Din 2025, bugetul alocat pentru aceste patru programe de investiţii este un buget record, nemaiîntâlnit în anii anteriori, şi este un program prioritizat la nivelul Guvernului şi la nivelul Ministerului Dezvoltării. Ceea ce înseamnă că putem încheia contracte de finanţare în valoare de 7,5 miliarde lei, vorbim de 1,5 miliarde de euro numai pe consolidare de risc seismic şi numai în 2025 şi putem efectua plăţi de peste 800 de milioane de lei pentru lucrări executate. Sunt create toate premisele instituţionale pentru ca acest program de investiţii cunoscut de autorităţi locale să poată fi derulat cu succes. Rămâne o singură necunoscută, cel puţin până acum, şi anume implicarea maximă care trebuie să vină din partea autorităţilor care sunt beneficiarii acestui program şi care trebuie să vină cu aceste documentaţii”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Cseke Attila, în prezent sunt doar 110 contracte de finanţare încheiate la nivel naţional pentru lucrări de consolidare de risc seismic.

„Trebuie să avem mult mai multe, dar aici depinde de cei care sunt beneficiari, autorităţile administraţiei publice locale. Inclusiv pe blocurile de locuinţe, autorităţile locale sunt cele care vin cu documentaţia”, a mai precizat Cseke Attila.

El a menţionat că din aceste 110 contracte, doar 15 au fost încheiate în Bucureşti.

„Sunt 110 contracte de finanţare încheiate, din care în Bucureşti – care este capitala care se situează, din păcate, printre primele 10 capitale din lume expuse riscului seismic – avem doar 15 contracte şi aici primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să intensifice documentaţia, astfel încât pe un buget record pe care îl avem în 2025 pe aceste programe să putem să contactăm şi să înceapă lucrările”, a adăugat ministrul.

Cseke Attila a arătat că a comunicat în acest sens cu primarii, menţionând că, personal, este nemulţumit de stadiul contractelor de finanţare.

„Această comunicare a avut loc. De la începutul acestui mandat, am vorbit de două programe guvernamentale prioritizate, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul Ministerului Dezvoltării: programul guvernamental de creşe „Sfânta Ana”, care este o prioritate pentru Guvern, şi aceste programe de investiţii pe risc seismic. Cred că a aflat toată lumea de aceste programe. Evident, aici sunt nişte proceduri tehnice, pentru că aceste documentaţii tehnice nu se pot produce de pe o zi pe alta. Dar, dacă vreţi un punct de vedere mai personal, eu sunt nemulţumit de stadiul contactelor de finanţare, pentru că aceste legi, aceste programe sunt create din 2022, 2023, contractele de finanţare puteau fi încheiate într-un număr mult mai mare. Trebuie acordată prioritate atât la Bucureşti, cât şi în celelalte unităţi administrativ-teritoriale”, a mai arătat ministrul.