Ministrul Dezvoltării: Pe anumite programe de investiţii avem datorii care la sfârşitul anului trecut însumau 5,8 miliarde de lei, la zi / Prioritatea este plata facturilor restante, până atunci nu se înregistrează alte facturi pe Anghel Saligny

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că pe anumite programe de investiţii sunt datorii acumulate, facturi restante care la sfârşitul anului trecut însumau 5,8 miliarde de lei la zi, iar prioritatea ministerului este de a plăti facturile restante, astfel că, până atunci, nu se înregistrează alte facturi pe Anghel Saligny, transmite News.ro.

Ministrul Dezvoltării a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă priorităţile mandatului de ministru care a început la sfârşitul anului trecut.

Cseke Attila a arătat că o prioritate este programul de construcţie de creşe. ”Consider că problema demografică a României este una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie să o rezolvăm sau în care trebuie să aducem soluţii pentru a creşte natalitatea, pentru a sprijini familiile tinere cu infrastructura necesară de a-şi întemeia o familie şi de a avea copii”, a subliniat ministrul.

El a arătat că acest program de creşă a pornit în 2022 la finanţare.

Ministrul a prezentat şi datele statistice care arată că în 2019, în România s-au născut 215.000 de copii, în 2023 acest număr a scăzut la 155.000 de copii. ”Este o scădere abruptă de aproape 30% şi din păcate cel puţin din datele preliminare care erau disponibile la sfârşitul anului, 2024 nu a adus o îmbunătăţire din acest punct de vedere, ci o scădere în continuu a acestui număr de copii născuţi în România. Programul de construire creşe vine să răspundă şi la nevoia acută de astfel de infrastructură antepreşcolară, pentru că, din păcate, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de locuri disponibile pentru această categorie de vârstă, adică pentru antepreşcolari, vârsta 0-3 ani”, a subliniat Cseke Attila.

Ministrul a mai spus că acest program a demarat iniţial cu finanţare pe bugetul de stat, apoi a fost transferată o parte pe PNRR. ”Astăzi sunt finalizate pe finanţare PNRR şapte astfel de creşe. Obiectivul pe care l-am trasat Companiei Naţionale de Investiţii este acela ca la sfârşitul acestui an să avem cel puţin 75 de astfel de creşe predate beneficiarilor care sunt autorităţi locale”, a anunţat Cseke Atttila.

Programul se derulează şi pe finanţare de la bugetul de stat, unde sunt în execuţie 105 astfel de creşe, a mai spus Cseke Attila. El a anunţat că urmează în acest an să predea cât mai multe astfel de investiţii, pentru că ele sunt necesare pentru această problemă demografică acută pe care o avem în România.

Ministrul a mai anunţat că în ceea ce priveşte programele de investiţii ale Ministerului Dezvoltării, a anunţat deja că, din păcate, pe anumite programe de investiţii avem datorii acumulate, facturi restante care sunt înregistrate la minister şi care la sfârşitul anului trecut însumau 5,8 miliarde de lei la zi.

”Ele sunt în principal pe programul Naţional de Investiţii Anghle Saligny şi sunt şi investiţii din PNRR. Prioritatea maximă pentru aceste investiţii este aceea de a plăti facturile restante. Până aceste plăţi nu se fac, nu se înregistrează alte facturi pe programul Anghel Saligny la Ministerul Dezvoltării, pentru ca să aducem la zi plăţile şi să avem o predictibilitate şi o continuitate în finanţarea acestor investiţii”, a ţinut să precizeze Cseke Attila.

Ministrul a menţionat că vor propune criterii de prioritizare la plăţi, în momentul în care plăţile vor fi reluate, astfel încât să fie un sistem sustenabil, transparent şi pe care atât antreprenorii care execută aceste construcţii, cât şi beneficiarii care sunt autorităţii locale să le cunoască.

”Vor avea prioritate infrastructura edilitară de sub pământ (..) adică reţelele de apă şi canalizare, şi reţelele de gaz, şi vom aloca o finanţare mai redusă pentru infrastructura de drumuri, astfel încât să încercăm să ajungem cu finalizare mai repede pentru infrastructura edilitară de apă, canal şi gaze. De asemenea, va exista o prioritizare legată de gradul de execuţie a lucrărilor şi vom aloca o sumă de bani mai importantă pentru cele care sunt într-un grad de execuţie ridicat de peste 70-80%.

Ministrul a mai anunţat că se va acorda prioritate domenului de educaţie, investiţiile în creşe, dar şi cele în grădiniţe şi şcoli.

”Un alt program pe care dorim să-l dezvoltăm şi să-l desăvârşim, dacă pot să folosesc acest cuvânt, sunt cele patru programe de investiţii pe risc seismic. Este un domeniu în care am creat în 2022 o nouă lege, Legea 212, care a schimbat total abordarea statului faţă de acest domeniu, şi am propus patru programe de investiţii, unul care se desfăşoară pe PNRR, în care avem la finanţare 204 contracte de finanţare în valoare de peste 2,6 miliarde de lei şi trei programe cu finanţare naţională”, a anunţat ministrul Dezvoltării.

Legat de Legea 212, sunt contracte de finanţare pentru 64 de astfel de investiţii, dintre care 6 blocuri şi 58 de clădiri publice, program pentru siguranţa şcolii, unde sunt contracte de finanţare pentru 30 de consolidări de clădiri de şcoală, şi programul pentru siguranţa spitalelor, unde avem două astfel de contracte, a mai spus ministrul.

El a adăugat că mai există un program strict pe riscul seismic, creat tot în 2022 şi 2023, în care nu au încă niciun contract de finanţare.

”O să am o discuţie şi cu autorităţile locale legat de toate aceste programe, pentru că este pentru prima dată când statul român finanţează din bugetul de stat investiţii în consolidarea de risc seismic, atât a clădirilor publice, este pentru prima dată, n-am avut niciodată în clădiri publice o astfel de finanţare, dar şi în blocuri de locuinţe.

Cseke Attila a anunţat că o altă prioritate care este pentru primăvara acestui an este adoptarea Codului Urbanismului.

”Este un proiect pe care ni l-am asumat cu toţii, care este în camera decizională, în Camera Deputaţilor şi care introduce reforme ample în sectorul acesta de urbanism şi de construcţii, reducerea termenelor de avizare şi de emitere a certificatului de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, fără avize în cascadă, avizarea se face deodată, este o avizare unică, nu mai stăm ani de zile pentru avizarea unui proiect. O platformă digitală naţională, Registrul Naţional al Construcţiilor, o categorie de lucrări care se vor putea executa fără autorizaţie de construire, altele numai pe baza notificării la primării, respectiv acea taxă de echipare edilitară”, a completat ministrul Dezvoltării.

”Dorim să nu mai ajungem în situaţia în care am fost în multe oraşe din România, în sensul în care s-au construit multe blocuri, cu multe apartamente, dar nu avem o creşă, nu avem o grădiniţă, nu avem o şcoală, nu avem un cabinet medical în acel cartier, cei care se mută în aceste cartiere trebuie să-şi ducă copilul la creşă, la grădiniţă, la şcoală, kilometri întregi, aglomerăm şi circulaţia rutieră. Nu a existat o reglementare în acest sens. Sigur, primăriile puteau să impună acest lucru, atunci când au dat planul urbanistic zonal, nu s-a făcut, asta e, nu ne mai întoarcem în trecut, pentru că nu aceasta va fi soluţia”, a explicat Cseke Attila.

Ministrul a mai anunţat că va avea o discuţie cu instituţiile subordonate şi va cere foarte ferm Agenţiei Naţionale de Cadastru să reducă drastic numărul de tarife şi de taxe pe care le aplică cetăţenilor români.