Ministrul german de externe afirmă că Rusia ”va plăti scump” dacă va ataca Ucraina/ Annalena Baerbock se întâlnește marți cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov

Noul ministru german de externe, Annalena Baerbock, a dorit să asigure din nou Ucraina, în prezent tensionată, că nu va permite ca Germania să facă vreun compromis în privința principiilor de bază legate de suveranitatea teritorială a Ucrainei cu ocazia primei sale întâlniri pe care, marți, o va avea, la Moscova, cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, scrie The Guardian, citată de Rador.

Cu ocazia vizitei sale la Kiev, dna Baerbock, care este membră a Partidului Verzilor, s-a declarat dispusă să aibă un dialog serios cu Rusia pe tema securității reciproce, dar nu dorește să dea înapoi în privința unor “principii de bază, cum ar fi inviolabilitatea teritorială, libera opțiune în privința alianțelor și renunțarea la amenințări cu violența”.

Ea a spus că Moscova, care și-a comasat trupe la frontierele cu Ucraina, va avea de suferit în eventualitatea unui atac. “Orice nou act de agresiune va face ca Rusia să aibă un preț scump de plătit din punct de vedere economic, strategic și politic”, a declarat ea la conferința de presă organizată împreună cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba. “Singura cale este diplomația”.

Vizita sa este urmărită cu atenție de administrațiile din Europa, din Regatul Unit și din Statele Unite, ele așteptând o serie de semnale care ar da de înțeles că Germania ar putea renunța la demersurile sale tradiționale vizând un dialog independent cu Rusia, care este de preferat rigidității.

Dna Baerbock este considerată ca făcând parte dintr-o generație mai tânără de politicieni germani, ferm hotărâți să promoveze drepturile omului în politica externă și dorind să îndepărteze Germania de vechea sa dorință de a ajunge la un compromis cu Moscova, dar se presupune că actuala cancelarie germană, condusă de Partidul Social Democrat (SPD) ar fi mai puțin înclinată să renunțe la politica fostului cancelar german, Angela Merkel.

Pentru o serie de state occidentale, ar fi foarte frustrant dacă Germania va continua să acționeze ca un amortizor într-un moment când Europa și Statele Unite au depus eforturi susținute pentru a prezenta un front comun în cadrul NATO.

Vizita ei survine după trei reuniuni diplomatice la nivel înalt care s-au desfășurat săptămâna trecută și care s-au încheiat în timp ce trupele rusești se mai află încă la frontierele cu Ucraina, dar fără să se știe exact dacă Putin ar risca o intervenție militară sau ar prefera să înceapă niște tratative cu SUA cu privire la controlul armamentului din Europa și o restrângere a pretențiilor sale pe tema unei reconfigurări a arhitecturii de securitate a Europei.

Începând din anul 2014, regiunile ucrainene Luhansk și Donețk sunt controlate parțial de separatiștii ruși. În pofida planului de pace negociat la Minsk printr-o mediere franco-germană, conflictul a continuat, iar condițiile unor eventuale opțiuni în regiune sunt disputate.

Aflată la Kiev, dna Baerbock a spus că, la Moscova, ea va încerca să vadă dacă se poate reveni la niște negocieri cvadripartite de genul celor din Normandia, la care au participat Rusia, Ucraina, Germania și Franța, dar care sunt blocate de mai multă vreme. În vederea relansării lor, s-a discutat și despre o eventuaală implicare a Statelor Unite în tratative.

“Doresc să aflu de la fața locului dacă exită dorința găsirii unor soluții prin canale diplomatice și, mai presus de toate, dacă va putea fi retrezit la viață procesul din Normandia pentru ca, în sfârșit, să se poată ajunge la progrese în privința implementării acordurilor de la Minsk”, a spus ea.

“Nicio țară nu are dreptul de a dicta altor țări în ce direcție să meargă, relațiile pe care să le aibă și alianțele în care vor să intre. Suveranitatea Ucrainei nu poate fi și nici nu va putea face vreodată subiectul unor negocieri”.

Ea a respins cererea ca Germania să furnizeze Ucrainei armament, invocând “responsabilitatea istorică” pe care Germania și-a asumat-o, respectiv, angajamentul ca ea să nu exporte armament în zonele de conflict, dar a spus că Berlinul dorește să acorde asistență tehnică pentru a ajuta Ucraina să se apere în fața atacurilor informatice.

Andrii Melnik, ambasadorul Ucrainei în Germania, declarase anterior pentru agenția de presă DPA că, în opinia sa, “interdicția este foarte frustrantă… în prezent, lumea se confruntă cu pericolul iminent al unui mare război în centrul Europei, cel mai mare de după 1945”.

Discuțiile din Europa cu privire la Rusia și Ucraina se concentrează asupra a trei aspecte: continua viabilitate politică a conductei Nord Stream dintre Rusia și Germania dată fiind criza de gaze din Europa, eventuala relaxare a interdicției din Germania cu privire la exportul de armament în Ucraina și, în sfârșit, gravitatea sancțiunilor economice care ar trebui să fie impuse Rusiei în cazul în care ea va invada Ucraina.

Dna Baerbock știe că, săptămâna trecută, Joe Biden a respins tentativa republicanilor din Senat de reimpunere a sancțiunilor cu privire la conducta Nord Stream 2, care ocolește Ucraina, în bună parte din cauză că el a dorit să rămână în relații bune cu Germania. Dacă nu va exista o reciprocitate din partea Germaniei, echipa lui Biden va trebui să-și revizuiască strategia.

Conducta este finalizată, dar ea nu poate fi folosită din cauză că Germania și factorii de decizie din UE trebuie încă să se pronunțe dacă proiectul încalcă legislația germană sau legislația UE în materie de concurență.

Amânarea permite guvernului de coaliție german să evite o scindare internă pe această temă, dar este clar că SPD-ul dorește continuarea proiectului, în vreme ce Verzii, care dețin conducerea Ministerului de Externe și pe a celui pe tema schimbării climei, nu doresc acest lucru.

Iuri Vitrenko, șeful companiei energetice ucrainene Naftogaz, a declarat că Germania ar avea avantaje economice dacă Nord Stream 2 ar deveni cel mai important centru de difuzare a gazelor rusești, dar, pentru Putin, principalul scop a fost acela de a pedepsi Ucraina pentru că a optat pentru Europa în detrimentul Moscovei.

“După ce am semnat Acordul de Asociere cu UE, Rusia a hotărât să construiască gazoductul Nord Stream 2. Astfel încât noi să pierdem veniturile datorate transportului de gaze. Dacă Germania are beneficii economice în urma pedepsei administrate Ucrainei de Rusia atunci.. considerați că asta e corect?”, a întrebat el.

Afirmațiile noului cancelar german, Olaf Scholz, potrivit cărora proiectul ar fi pur comercial, nu sunt împărtășite de Polonia, de Franța sau de Regatul Unit.

Bruno Le Maire, ministrul francez de externe, a spus că Europa trebuie să fie mai puțin dependentă de energia rusească. “Economiile noastre nu trebuie să depindă de niște considerații geopolitice legate de Rusia, de Ucraina sau de orice altă parte a lumii”, a spus el.

La conferința de presă de la Kiev, dna Baerbock a reiterat totodată oferta Germaniei de a ajuta Ucraina să-și dezvolte o tehnologie bazată pe hidrogen ca alternativă la gaze.

Ministerul rus de Externe: Berlinul încearcă să influențeze procesele interne din Rusia

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat, în ajunul întâlnirii şefilor diplomaţiilor celor două țări, că Berlinul încearcă să influențeze procesele politice interne din Rusia.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a vizitat, luni, Ucraina, iar de acolo se va deplasa la Moscova, unde, marţi, sunt planificate convorbiri cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

După cum au declarat surse din cadrul MAE rus, Uniunea Europeană, cu acordul Berlinului, introduce în mod regulat pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Germania se opune, în mod consecvent, Federației Ruse asupra unei serii largi de probleme de pe agenda internațională actuală.

„Partea germană încearcă influențarea proceselor politice interne din Rusia, în presa germană se desfăşoară o propagandă antirusă nedisimulată, iar mass-media ruse şi rusofone din Germania sunt supuse unor presiuni în ceea ce priveşte furnizarea informațiilor” – se afirmă într-un comentariu publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe.

Sursa: The Guardian/ Ria Novosti/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga