Ministrul Mediului explică de ce a semnat o scrisoare împotriva noii strategii pentru păduri a Comisiei Europene: Documentul e inițiat de Austria, vor fi patru ţări care vor duce greul: România, Bulgaria, Finlanda şi Suedia

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat luni că România a semnat, alături de alte zece state europene, o scrisoare deschisă iniţiată de Austria, prin care se cere Comisiei Europene o dezbatere asupra strategiei forestiere, lansate de Comisie vinerea trecută. Ministrul Tanczos Barna făcuse anunțul inițial într-un ziar pro-guvernamental maghiar, în care acuza Comisia Europeană că își depășește prerogativele.

Tanczos Barna și-a motivat decizia prin faptul că până vineri a circulat, în mod neoficial, o variantă draft a strategiei forestiere la nivelul Uniunii Europene, potrivit News.ro.

De notat că Austria, țara inițiatoare a scrisorii, este țara cu cele mai mari investiții în exploatarea sectorului forestier din România.

„Urmare a acestui fapt, Austria a iniţiat o scrisoare deschisă care a fost susţinută atât de Germania, cât şi de Finlanda, Franţa, Cehia, Estonia, Letonia, Ungaria, Slovacia, Polonia şi România. Am decis să ne alăturăm acestui demers pentru a solicita Comisiei o dezbatere punctuală pe mai multe teme care sunt esenţiale din punctul de vedere al României în cadrul acestei strategii, voi avea mâine (marţi – n.r.) o întâlnire bilaterală cu domnul comisar, vom discuta inclusiv acest aspect, cât şi aspectele legate de tot ce înseamnă exploatare forestieră, tot ce înseamnă protecţia biodiversităţii, tot ce înseamnă infringement pe păduri din punctul de vedere al României şi pentru a susţine demersurile Comisiei de aprobare a unei strategii europene, astfel încât această strategie să aducă beneficii în primul rând mediului, în al doilea rând statelor membre care îşi vor asuma un rol esenţial în implementarea strategiei”, a declarat, luni, ministrul Mediului.

Potrivit lui Tanczos Barna, ţintele vizează plantarea a trei miliarde de arbori la nivelul ţărilor Uniunii Europene, planificare şi monitorizare la nivel european, un Plan strategic pentru 10, 30 şi 50 de ani la nivelul Uniunii, astfel încât pădurile Europei să devină păduri „de absorbare netă a dioxidului de carbon”, precum şi definirea tipurilor de păduri.

Ministrul Mediului a menţionat că România este prima ţară europeană a decis monitorizarea şi protecţia pădurile virgine.

„Trebuie ştiut faptul că la nivelul Uniunii Europene vor fi patru ţări care vor duce greul acestei monitorizări şi acestei protecţii de păduri bătrâne şi primare, aşa cum până acum ele au fost definite: România, Bulgaria, Finlanda şi Suedia. Deci majoritatea pădurilor mai bătrâne de 100 de ani se vor concentra în câteva state membre şi de acea interesul României este ca această strategie forestieră, dincolo de obligaţii, să stabilească şi condiţiile de finanţare şi sprijinul de care vor beneficia statele membre în momentul în care îşi asumă aceste ţinte extrem de ambiţioase”, a adăugat Tanczos Barna, citat de News.ro.

El susține că la nivel european nu există prevederi clare în ceea ce priveşte finanţarea pentru strategia de protecţie a zonelor forestiere.

El a explicat decizia României de a susţine iniţiativa Austriei privind dezbateri pe tema strategiei forestiere prin faptul că ţara noastră are o suprafaţă totală de peste 3 milioane de hectare de teren care beneficiază de diverse niveluri de protecţie, iar din această suprafaţă 270.000 de hectare este proprietate privată.

„Tot ce înseamnă protejarea parcurilor naturale şi parcurilor ştiinţifice, tot ce înseamnă protejarea acestor păduri virgine, toate plăţile care se fac în momentul de faţă se plătesc din bugetul naţional al României. Acest cost în momentul de faţă este de ordinul sutelor de milioane într-o perioadă de programare, anual se ridică undeva la o sută de milioane de lei. Această sumă momentan este asumată, plătită, de România astfel încât aceste păduri să rămână neatinse, majoritatea neatinse complet sau celelalte cu intervenţii foarte restrictive şi protecţie asigurată. Cele 96 de milioane de milioane de lei care se plătesc pentru anul 2021 sunt efortul nostru, al României, şi să nu spun că vreo trei ani la rând nu s-au plătit”, a mai declarat Tanczos Barna.

Ministrul a arătat că „o strategie forestieră europeană este necesară” şi este nevoie de „definiţii foarte clare” în ceea ce priveşte tipurile de păduri, pentru ca fiecare stat membru să ştie cum să procedeze, dar este nevoie şi de o strategie de finanţare.

„Acest sistem naţional, cu toate hibele şi cu toate problemele cu care se confruntă, a făcut posibil ca pădurile României să arate cea mai bună conectivitate la nivel european. Arcul carpatic este, per ansamblu, în Europa, probabil printre puţinele unde intervenţia se face în aşa fel încât regenerarea naturală să rămână o opţiune, unde plantările monoculturale sunt mai puţine decât în celelalte state, unde vârsta de exploatare este mult peste vârsta de exploatare din alte state membre şi unde biodiversitatea a rămas, în anumite zone, neatinsă. Plata acestor compensaţii astăzi se face exclusiv din bugetul naţional al României. Acolo unde s-a declarat pădure virgină, rămâne pădure neatinsă, doar compensare şi exploatare zero din punct de vedere economic. Tocmai asta e frumuseţea pădurilor din România. Este nevoie de protecţie, România poate să fie un lider din acest punct de vedere, dar pe termen mediu şi lung acest lucru costă şi trebuie să ştim foarte exact cine va fi cel care suportă aceste costuri, să ne pregătim pentru că, în comparaţie cu bugetul naţional, aceste sume încă sunt mici şi ar trebui să avem bani mai mulţi pentru a proteja aceste păduri neatinse”, a adăugat ministrul Mediului.

Vineri, Comisia Europeană a adoptat noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, o iniţiativă emblematică din cadrul Pactului verde european, care se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030 şi a neutralităţii climatice în UE până în 2050. Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanţi naturali, aşa cum prevede Legea climei. Prin abordarea în manieră integrată a aspectelor sociale, economice şi de mediu, Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncţionalitatea pădurilor din UE şi pune în evidenţă rolul fundamental jucat de silvicultori.

Strategia este însoţită de o foaie de parcurs pentru plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice – copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.

• Citește și: Tanczos Barna, ministrul Mediului din România, anunță în presa maghiară că se opune noii politici pentru păduri propuse de UE. Deși România e devastată de tăieri ilegale, el susține că ”sistemul de gospodărire a pădurilor e bine reglementat şi sever”