Ministrul ucrainean de externe speră că premierul ungar Viktor Orban s-a spălat pe mâini după ce a dat mâna cu Putin

Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean al afacerilor externe, a comentat întâlnirea dintre premierul ungar Viktor Orbán și președintele rus Vladimir Putin, care a avut loc în China, în timpul căreia primul a calificat războiul de agresiune al Rusiei drept „operațiune militară”: „Sper că el [Orbán] și-a spălat și dezinfectat măcar mâinile după ce a dat mâna cu Putin”, a declarat Kuleba într-un interviu pentru France 24, preluat de publicația ucraineană Pravda.

Putin și Orbán s-au întâlnit în China pe 17 octombrie. A fost prima întâlnire dintre Putin și un lider al unui stat membru al UE după mai bine de un an și prima întâlnire cu un lider al unui stat NATO de la începutul războiului pe scară largă.

În aprilie 2022, Karl Nehammer, cancelarul Austriei, care nu este membră a NATO, a venit într-o vizită la Moscova.
Discuțiile dintre Putin și Orbán i-au determinat pe ambasadorii NATO la Budapesta să organizeze o întâlnire, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea dintre Ungaria și Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat marți satisfacția de a avea Ungaria ca interlocutor în Europa, în timpul unei întâlniri în China cu premierul Victor Orban, care se străduiește să mențină legături bune cu Moscova în pofida războiului din Ucraina, transmite agenția AFP.

„Din cauza condițiilor geopolitice actuale, posibilitățile de a menține contactul și de a dezvolta relațiile sunt foarte limitate. Dar este mulțumitor faptul că (Rusia) a menținut relații cu multe țări europene, iar Ungaria este una dintre ele”, i-a spus Putin lui Orban, potrivit unor imagini transmise de televiziunea rusă.

Vladimir Putin s-a întâlnit cu Viktor Orban în China și se declară „mulțumit” de relațiile cu Ungaria

Primul oficial european care a avut o reacție în legătură cu strângerea de mână dintre Viktor Orban și Vladimir Putin. a fost însă premierul Estoniei. „A fost foarte, foarte neplăcut să văd asta”, a declarat premierul eston Kaja Kallas, unul dintre cei mai aprigi apărători ai Ucrainei, într-un interviu acordat Reuters la Paris. „Cum poţi să strângi mâna unui criminal, care a dus războiul de agresiune, mai ales venind dintr-o ţară care are o istorie precum cea a Ungariei?”.

Prim-ministra Estoniei, consternată de strângerea de mână a premierului ungar Viktor Orban cu „criminalul” Putin

Ungaria cultivă legături mai strânse cu Rusia decât alte state din Uniunea Europeană şi este considerată principalul potenţial oponent la o decizie care urmează să fie luată în decembrie cu privire la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, care ar necesita sprijinul unanim al celor 27 de membri ai blocului.

Cu mare fast, Viktor Orban şi Putin au avut marţi discuţii în China. Transmis de televiziunea rusă, Orban i-a spus lui Putin că nu a vrut niciodată să se opună Moscovei şi că încearcă să salveze contactele bilaterale.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis în martie un mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzându-l de crima de război de deportare ilegală a copiilor din Ucraina.

„Nu este un trecut atât de îndepărtat ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, ceea ce au făcut ruşii acolo”, a spus Kallas.

Revolta maghiară din 1956 a fost zdrobită de tancurile şi trupele sovietice. Cel puţin 2.600 de maghiari şi 600 de soldaţi sovietici au fost ucişi în lupte.

După ce a purtat discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron, Kallas a declarat că aliaţii Ucrainei nu ar trebui să se lase distraşi de alte conflicte şi să îşi dubleze eforturile pentru a arăta că sunt implicaţi pe termen lung.

Prioritatea imediată, a spus ea, este de a „creşte costul agresiunii” prin adăugarea de noi sancţiuni, prin abordarea urgentă a eludării măsurilor existente şi prin găsirea unor modalităţi prin care Kievul să utilizeze activele îngheţate.

„Conflictul nu este îngheţat, este un război de uzură”, a spus ea. „De asemenea, este de înţeles că Rusia se gândeşte că poate îndura durerea mult mai mult decât o îndurăm noi şi el (Putin) chiar joacă pe acest lucru”.

Când a fost întrebată dacă alegerile din SUA de anul viitor ar putea schimba situaţia, ea a spus că aliaţii Washingtonului vor trebui să se descurce cu oricine ar fi la putere, dar că până acum, în discuţiile sale cu democraţii şi republicanii, a existat încă o voce puternică pentru susţinerea Ucrainei.

Cu războiul care face ravagii între Israel şi Hamas, atenţia imediată s-a abătut de la Ucraina şi a trecut la alte puncte fierbinţi din regiune, cum ar fi consecinţele după operaţiunea militară a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah şi tensiunile în creştere din Balcanii de Vest.

„Războiul din Orientul Mijlociu, bineînţeles, ia oxigenul de la toate celelalte discuţii. Aceasta este realitatea, dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne pierdem interesul pentru aceste zone”, a declarat Kallas.