Ministrul ungar de Externe: Ungaria nu va accepta mai multe trupe NATO pe teritoriul său, în contextul crizei din Ucraina

Ungaria nu va accepta alte trupe NATO pe teritoriul său, ca parte a mișcărilor de răspuns ale Alianței nord-atlantice la criza din Ucraina, a declarat ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, într-un interviu pentru Euronews.

SUA au trimis soldați suplimentari în Polonia și România, în timp ce Germania a sporit numărul de trupe în Lituania – trupele NATO sunt deja staționate în Estonia, Letonia și Lituania, precum și în Polonia.

Însă Péter Szijjártó a spus că nu vor ajunge trupe suplimentare pe pământul Ungariei.

„Nu, nu am fost de acord cu asta și nu vom fi de acord pentru că avem deja trupe NATO pe teritoriul țării, care sunt armata maghiară și forțele armate maghiare, [ele] sunt în starea potrivită pentru a garanta securitatea ţării. Deci nu avem nevoie de trupe suplimentare pe teritoriul Ungariei”, a afirmat Szijjártó.

Rusia a adunat trupe lângă granița cu Ucraina, iar SUA au avertizat că se pregătesc să invadeze țara vecină, deși Moscova a negat în mod repetat acuzațiile.

Szijjártó a îndemnat SUA, Europa și Rusia să continue să discute pentru a evita „un scenariu al celui mai rău caz” în privința crizei din Ucraina, subliniind că Europa Centrală va fi marele învins în cazul izbucnirii unui conflict.

Șeful diplomației maghiare a spus că actuala criză aduce aminte de Războiul Rece și „multele decenii în care am suferit”.

„De aceea nu vrem ca aceste vremuri să se întoarcă. Îndemnăm comunitatea internațională să facă tot posibilul pentru a evita întoarcerea la Războiul Rece, pentru că am învățat din istorie, din păcate, foarte clar, că ori de câte ori există un conflict Est-Vest, țările din Europa Centrală pierd și nu vrem să mai fim învinși”, a precizat Szijjártó .

„Trebuie să investim în diplomație, trebuie să investim în dialog. De aceea îndemnăm Federația Rusă și aliații noștri occidentali, țările mari, țările puternice, să nu renunțe la speranța unei reglementări pașnice, dimpotrivă, să discute unul cu celălalt pentru că încă o dată vreau să subliniez că pentru noi, țările central-europene destul de mici, poate fi extrem de periculos dacă au loc acțiuni violente”, a adăugat ministrul ungar de Externe.

Washingtonul și capitalele europene au avertizat Moscova că orice incursiune militară în Ucraina ar avea consecințe „masive” pentru Rusia, inclusiv sancțiuni economice punitive.

Dar Szijjártó a spus că el consideră că aceste măsuri „nu funcționează”, subliniind faptul că Rusia a fost supusă sancțiunilor occidentale încă din 2014, când a anexat ilegal Crimeea și a început să sprijine separatiștii din estul Ucrainei.

„Dacă te uiți la sancțiuni în sine, este un eșec. Nu funcționează. Nu au succes”, a continuat el, adăugând că „comerțul dintre Germania și Federația Rusă a crescut de când sancțiunile au fost în vigoare”.

Aceste sancțiuni ale UE limitează accesul anumitor bănci și companii rusești pe piețele primare și secundare de capital ale UE; interzice instituțiilor financiare ruse să primească anumite forme de asistență financiară și de intermediere; și interzice importul, exportul sau transferul indirect al tuturor materialelor legate de apărare.

Sancțiunile UE – care trebuie aprobate de toate statele membre – au fost reînnoite în mod regulat din 2014. Acestea au fost extinse ultima dată în ianuarie.

„Poziția mea este că, dacă vorbim despre alte sancțiuni, este absolut necesar să vedem o analiză onestă a impactului sancțiunilor care au fost deja în vigoare”, a mai spus diplomatul ungar.

Comentariile lui Szijjártó au venit în urma celor făcute de prim-ministrul Ungariei. Premierul Viktor Orban a declarat reporterilor săptămâna trecută, în timpul unei conferințe de presă comună cu președintele rus Vladimir Putin, că sancțiunile UE au cauzat „mai multe daune Ungariei decât Rusiei”.

Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter