Mircea Geoană în Era Marii Transformări

Ultimul discurs ținut de secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, la Academia Forțelor Terestre din Sibiu, a fost ca mai toate celelalte din ultimele luni: un fel de proiect de țară prezentat de un politician abil deghizat temporar în militar de carieră, cu ochii pe alegerile prezidențiale din 2024. ”Nu spun că nu sunt interesat”, a declarat Geoană referitor la o eventuală candidatură, într-un interviu acordat publicației Turnul Sfatului.

Geoană se folosește de luni de zile de funcția sa importantă la NATO pentru a-și face campanie electorală, pe banii Alianței. Vizitele sale la diverse unități militare sau școli de cadeți din România par doar un pretext pentru a ataca, încă prudent, teme de politică internă.

Un oficial NATO a declarat pentru G4Media.ro că ”pentru vizitele oficiale costurile de călătorie sunt suportate de NATO, în timp ce călătoriile sale private sunt autofinanțate”. Numai că Geoană le amestecă. Bifează o vizită la o unitate militară, restul acțiunilor de peste zi sunt de auto-promovare.

Geoană și-a intitutat discursul de la Sibiu ”Putere și Securitate Națională în Era Marii Transformări”. În esență, spune că este nevoie de lideri vizionari pentru a face față marilor schimbări și se întreabă dacă statul român este pregătit pentru a le face față.

”O întrebare se pune firesc: Care este puterea “corpului politic” numit Statul român și cât de pregătit acesta și societatea românească să facă față celei mai mari transformări din istoria umanității? Ceea ce am putea numi perioada în care trăim și vei trăi, tinerii mei prieteni, Era Marii Transformări”, le-a spus Mircea Geoană tinerilor cadeți și studenți, dar întrebarea nu era adresată neaparat lor, ci publicului larg.

Întrebarea nerostită este perfect subînțeleasă: Cine va conduce România în Era Marii Transformări? Unii ca Ciolacu sau Ciucă, oameni cu educație îndoielnică și capacitate de înțelegere limitată a lumii în care trăiesc? Pe mâna cui veți da destinele națiunii într-un moment de cumpănă din istoria omenirii? Cine, în afară de mine, Mircea Geoană, un român de succes cu o frumoasă carieră internațională, mai are capacitatea să înțeleagă complexitatea schimbărilor planetare?

Răspunsul la aceste întrebări nerostite, dar puternic sugerate vine, fără falsă modestie, chiar de la Mircea Geoană, la finalul elaboratei sale prezentări despre ”Era Marii Transformări”:

”Recuperăm. Vă spune asta Mircea Geoană, primul secretar general adjunct al NATO din România și primul din țările nou venit în NATO. Aș vrea să vedeți exemplul meu personal ca o încurajare de a elimina din sufletul vostru, din mintile voastre, din ceea ce poate am învățat de-a lungul istoriei, orice complex de inferioritate sau de provincialism. Suntem la fel de buni ca cei mai buni din lumea asta, daca ne facem treaba. Învățăm și suntem oameni. Oameni serioși. Eu văd la NATO cei pe care-i recrutăm din România, români incredibil de buni.

E incredibil că poți câștiga concursurile de angajare. Deci, sfatul meu, ca om care am vazut multe, viata a fost si sus, am fost si jos. Mai vin în viață și momente mai grele. Să știți că nu am avut tot timpul fericire și voioșie. Aveti incredere. Aveti incredere în faptul că reprezentați o țară importantă. Lăsați la ușă orice complex de inferioritate. Încredere si foarte mult patriotism. Patrie, onoare, datorie”.

Îl recunoaștem cu toții pe candidatul Geoană din 2009: ușor patetic, la limita ridicolului, vorbind despre toate și despre nimic, foarte elaborat și sofisticat, expert în probleme globale, cel mai talentat actor capabil să vândă banalități și locuri comune cu aerul că tocmai a dezlegat tainele Universului.

Numai că oricine are răbdarea să-l asculte până la capăt cu gura căscată nu are cum să nu rămână puțin nedumirit: interesant, briliant, foarte inteligent. Totuși, ce a vrut să zică autorul? Ce propune vizionarul, fostul președinte de cinci minute al României?

În esență, nimic. Ce trebuie să rețină audiența este că de data asta chiar merită să ajungă președintele României. Resetat de funcția importantă ocupată la NATO, Mircea Geoană a intrat el însuși în Epoca Marii Transformări. Pentru cei mai tineri, cu o memorie politică de maxim zece ani, sub ochii lor defilează un român de succes, un politician cultivat, inteligent, la mare distanță de ce oferă clasa politică azi.

Cei mai experimentați își amintesc de fostul candidat din 2009, care s-a crezut pentru o seară președintele României țopăind fericit lângă soție (Mihaela, dragostea mea). Cu siguranță își amintesc de multe altele: de vizita acasă la Sorin Ovidiu Vântu, pe atunci mare mogul de presă, condamnat ulterior la închisoare în mai multe dosare penale, sau de vizita la Moscova cu câteva luni înainte de alegeri. Unii își mai amintesc, poate, de partidul lansat împreună cu Marian Vanghelie după ce au fost excluși din PSD, de la care a primit cadou trei ceasuri de lux în valoare de 100.000 de euro.

Toate cele de mai sus evocă un politician slab, fără substanță, un eșec total înconjurat de personaje dubioase gen fostul primar al sectorului 5, gata oricând de mari compromisuri de dragul puterii. Numai Marian Vanghelie și fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat și el pentru corupție, știu exact câte puncte vulnerabile are fostul președinte al PSD.

Recent, cumnatul lui Geoană a fost condamnat la șase ani de închisoare într-un dosar de corupție și a fost dat în urmărire internațională, însă e evident că nu răspunde candidatul la prezidențiale pentru faptele unor apropiați din familie. Dar va fi o temă inevitabilă în campanie: un prezidențiabil și cumnatul său fugit din țară de închisoare.

Geoană n-a mai reușit să-și revină politic după înfrângerea de acum 14 ani pe care și azi o consideră o victorie furată.  Dar iată că timpul a trecut, soarta i-a zâmbit, iar în alegerile de anul viitor vede ocazia perfectă să-și ia revanșa, șansa vieții lui, o aliniere perfectă a astrelor, acum ori niciodată. Și-a pregătit meticulos încă de anul trecut echipă de campanie care să-i organizeze vizitele în țară, a forțat ușa PNL și PSD pentru a-i convinge să-i susține candidatura cu argumentul că el este ”alesul” americanilor, și-a făcut lobby intens la Washington și a reușit, după un an de agitație în România sub steag NATO, să urce vertigionos în sondaje în lipsă de altceva.

Ce vedem acum în unele clasamente se cheamă sociologie speculativă, din moment ce adevărații candidați la prezidențiale încă nu se cunosc.

Problema lui Mircea Geoană este că, în Era Marii Transformări, nimeni de la București nu vrea să audă de el, nici PSD, nici PNL, nici alt partid. Cel mai mare susținător al său a rămas Mihaela, dragostea lui. Prin urmare, Geoană nu dispune de un vehicul electoral, în absența căruia orice ar arăta azi sondajele, șansele să câștige alegerile prezidențiale ca independent tind spre zero.

Problema cea mai mare a secretarului general adjunct NATO, deocamdată minimalizată, este că se folosește de resursele și de platforma Alianței Nord Atlantice pentru a-și face campanie electorală în România. Este doar o chestiune de timp până când această bombă cu ceas va exploda, dacă organizația militară va accepta mai departe să susțină tacit un politician aflat în plină campanie electorală în țara lui pe banii NATO.