Misiune imposibilă: De unde găsește guvernul Dăncilă bani pentru creșterile de pensii și salarii, plus miliarde pentru baroni

Debandada provocată de PSD în administrația centrală atinge un nou maxim, cu bugetul pe 2019 rămas în aer. Populismul a atins o cotă absolută când Dragnea a scos din joben, la ședința CEX din 10 decembrie, o propunere cu care să-și țină baronii aproape: un fond de 10 miliarde de euro pentru micile investiții locale. Din acel moment, proiectul de buget – oricum greu de ținut sub control – s-a scurtcircuitat complet.

Pe scurt, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, e sub o presiune uriașă acum să găsească rezolvarea unei ecuații imposibile: cum să acopere creșterile de pensii (8,4 miliarde de lei, potrivit proiectului legii pensiilor), creșterile de salarii pentru bugetari (circa 17 miliarde de lei, potrivit legii salarizării unitare) și noul fond de 10 miliarde de euro anunțat de Dragnea/ 10 miliarde de lei în varianta Dăncilă.

Toate, pe fondul unei creșteri economice prognozate de 5,5%, pe care majoritatea analiștilor o consideră exagerată.

Practic, Teodorovici trebuie să găsească soluția pentru a construi un perpetuum mobile economic, sub presiunea lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov – artizanii politici ai găselniței cu fondul de 10 miliarde de euro. Un fond care dublează practic PNDL, programul prin care sunt alimentați baronii locali prin intermediul Ministerului Dezvoltării, condus încă de disidentul Paul Stănescu.

De ce e găselnița lui Dragnea? Teodorovici a dezvăluit motivul, fără să vrea: a spus că fondul va fi gestionat de Ministerul Finanțelor și Comisia de Prognoză, adică nu de Ministerul Dezvoltării. Acest fond va fi instrumentul prin care Dragnea, certat cu Paul Stănescu, vrea să recâștige baronii de partea lui. Nu m-aș mira ca în viitorul buget alocările pe PNDL să fie aproape zero, iar toți banii să meargă în noul fond.

• Scurtă paranteză: nimeni – nici Dragnea, nici Dăncilă, nici Teodorovici – nu a reușit să explice până acum de ce e nevoie de acest fond și de unde vin banii. Motivul e simplu: nu există o nevoie fundamentată logic, alta decât nevoia lui Dragnea de control politic în partid. Cât despre sursa de bani, nimeni nu a identificat-o. Asta caută acum Ministerul Finanțelor. Călin Popescu Tăriceanu a încercat și el o explicație alambicată: ar fi vorba de împrumuturi luate de comunitățile locale din Fondul Național de Dezvoltare (alimentat cu banii din marile privatizări). În acest caz însă, atractivitatea pentru baroni va scădea dramatic, pentru că un împrumut trebuie rambursat, plus că poate fi acordat doar cu îndeplinirea anumitor condiții.

Teodorovici dă semne de la începutul săptămânii că nu e deloc confortabil cu cele trei constrângeri. Știe că îi va fi imposibil să construiască un buget care să împace pensionarii, bugetarii și baronii locali. Pur și simplu România nu produce atât de mulți bani, oricât de generos ar fi șeful Comisiei Naționale de Prognoză, flexibilul Ioan Ghizdeanu, cu prognoza de creștere economică. Teodorovici știe foarte bine că nu se poate baza pe performanța Fiscului condus de Ionuț Mișa. Fiscul, tot mai politizat și mai slăbit, nu poate ține pasul cu nevoile crescânde ale unei coaliții de guvernare care își bazează supraviețuirea pe măsuri populiste.

Și premierul Viorica Dăncilă a lăsat azi să scape neîncrederea în bugetul comandat de la partid. Întrebată când va fi adoptat bugetul pe 2019, Dăncilă a fost extrem de evazivă, lăsând deschisă posibilitatea ca România să intre în anul viitor fără o lege esențială. Și a venit și momentul de stupefacție, când Dăncilă a vorbit de un fond de 10 miliarde de lei, nu de euro, așa cum spusese Liviu Dragnea cu două zile în urmă. E semnul unei decizii încă neasumate de premier, pe care aparatul tehnic de la Ministerul Finanțelor și de la Guvern încă o privește cu maximă precauție.

Adăugați la această ecuație imposibilă și aritmetica votului din Parlament, unde PSD a pierdut majoritatea în Camera Deputaților și intră în negocieri complicate cu UDMR. Mai e și rezistența din partea președintelui Iohannis, care a amânat pentru 19 decembrie ședința în care CSAT ar putea da avizul pe proiectul de buget.

Toate acestea compun un tablou straniu. Cu justiția aproape distrusă de un personaj care vrea doar să-și scape pielea, România e pe cale să intre fără buget în anul în care va deține președinția UE. Și asta pentru că același personaj, Liviu Dragnea, are nevoie de miliarde de lei ca să țină captivă aristocrația PSD din teritoriu, singura forță care l-ar putea da jos din funcțiile pe care le ocupă.

Nu știm acum de unde vor putea lua acești bani, necesari promisiunilor pentru anii electorali 2019 și 2020. Nu știu nici finanțiștii PSD, care se tot caută de bani prin buzunare. După ce partidul a sugrumat investițiile publice în ultimii șase ani tocmai ca să toace banii pe baroni și îngrășarea birocrației, nu e de mirare că economia nu produce suficient. Iar dacă vor construi bugetul bazându-se pe prognoza supraestimată și cu toate marile cheltuieli incluse, aterizarea va fi dură. Anul viitor sau peste doi ani, România va deconta dezmățul bugetar.