Misiunea casa: cazurile Iohannis, Dragnea, Băsescu, Năstase, Geoană, Ponta, Antonescu&more

Case somptuoase, în zone bune si cu puțini bani, luate de la stat pe mai nimic sau din afaceri controversate. Majoritatea politicienilor de după 1989, de la președintele Klaus Iohannis, la Liviu Dragnea, Traian Băsescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta sau Crin Antonescu au trecut prin scandaluri mai mari sau mai mici legate de modul de achiziție al proprietăților. G4media.ro a făcut un inventar al caselor cu probleme aparținând politicienilor din cele mai înalte funcții.

Klaus Iohannis, casa cu acte false. Președintele Klaus Iohannis este acuzat că ar fi cumpărat și închiriat o locuință care, anterior, fusese dobândită cu acte false. Povestea casei de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu începe înainte de 1989.

Casa situată într-o zonă cu vad din Sibiu a aparținut Mariei și lui Eliseu Ghenea. După decesul acestora, averea a ajuns, în anii ’70, în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii. Astfel, casa intră în patrimoniul statului și este închiriată unor persoane care o cumpără în 1997. Doi ani mai târziu, contractele de vânzare-cumpărare sunt anulate odată cu apariția unui pretins moștenitor.

Este vorba de un nepot al Mariei Ghena, Nicolae Beștea. În 1993, acesta lasă un testament în favoarea fiului său, Ioan Beștea, de la care au cumpărat soții Iohannis. Testamentul a fost anulat ulterior în instanță, după ce foștii chiriași au cerut inclusiv anularea contractelor soților Carmen și Klaus Iohannis.

În 2015, decizia instanței a rămas definitivă la Curtea de Apel Brașov. Președintele și soția lui au făcut contestație în anulare, o cale extraordinară de atac, dar au pierdut-o și pe aceasta în 2017, la Curtea de Apel din Pitești.

Locuința care a aparținut soților Iohannis a fost închiriată timp de 14 ani unei bănci comerciale. Sumele încasate de familia președintelui s-ar ridica la 320 de mii de euro, bani pe care ANAF ar urma să îi execute silit. Procedura, ca și cea de înscriere a dreptului de proprietate a statului în cartea funciară, sunt blocate însă de o nouă cerere de constatare a calității de moștenitor.

Liviu Dragnea, palat în construcție eternă. Actualul președinte PSD, Liviu Dragnea, a avut și el un apetit pentru locuințele mari și multe. Cea mai spectaculoasă investiție imobiliară a șefului Camerei Deputaților rămâne palatul din Alexandria. Domeniul, întins pe 6.890 de mp a apărut, în permanență, în declarația de avere a liderului PSD ca fiind în construcție.

Liviu Dragnea a cumpărat prima bucată de teren, de 2.000 de mp, în 2002. Ulterior, a mai unit 4 curți și a ajuns la dimensiunea de aproape 7.000 de mp. În 23.03.2011, Liviu Dragnea i-a donat fiului său 2.859 de mp, păstrând 4.036 de mp, asa cum consemnează declarațiile lui de avere.
În 2012, imagini filmate din elicopter arătau că, pe domeniul de la Alexandria, Liviu Dragnea avea, pe lângă conacul trecut în permanență ca fiind în construcție, un teren profesionist de tenis cu nocturnă, piscină de mari dimensiuni și un solar impresionant. Tot domeniul era bine ascuns de privirile trecătorilor.

Liviu Dragnea a renunțaț la acest domeniu în 2015, cu ocazia divorțului de Bombonica, fosta sa soție devenită Prodana. A primit, în shimb, Hotelul Turris care aparținea, înainte de divorț, firmei deținute de soția sa. Pentru acesta, Liviu Dragnea ar fi încheiat deja un antecontract de vânzare-cumpărare pentru suma de 150 de mii de euro. Liviu Dragnea nu a explicat niciodată de unde a avut bani pentru domeniul de la Alexandria și nici cum a fost construit.

Au existat rumori în spațiul public că la construcție ar fi contribuit firma Tel Drum, firma care ar mai deține și alte 221 de proprietăți, terenuri și construcții întinse pe 856 de hectare de teren. Reporterii Rise, în mai multe investigații, au susținut că adevăratul om din spatele Tel Drum ar fi chiar Liviu Dragnea.

Traian Băsescu, locuința din str. Mihăileanu. Singura locuință pe care fostul președinte, Traian Băsescu, o mai are în declarația de avere depusă în 2018 la Parlament este cea din Sectorul 2. Situată în strada Ștefan Mihăileanu, nr. 2, casa a fost și ea obiect de dosar penal și al unui scandal privind modul în care a fost achiziționată.

În perioada în care Adrian Năstase ridica blocul din str. Zambaccian, Traian Băsescu, încă primar al Capitalei la acea vreme, își aproba singur repartiția pentru o locuință în centrul Capitalei și apoi dădea aprobarea ca să o cumpere.

Succesiunea evenimentelor a decurs astfel: la data de 14 august 2002, Traian Băsescu semna contractul de închiriere cu instituția pe care o conducea pentru apartamentul de la etaj al imobilului din str. Ștefan Mihăileanu nr. 2. La 31 octombrie 2002, Traian Băsescu devine proprietarul unui imobil de pe șoseaua București-Ploiești pe care îl donează fiicei sale două săptămâni mai târziu, pe 12 noiembrie. În februarie 2003, Traian și Maria Băsescu cumpără apartamentul din str. Ștefan Mihăileanu la prețul de achiziție de 640 de milioane de lei vechi.

În 2005, când a izbucnit scandalul, presa vremii vorbea de faptul că președintele de la acea vreme, Traian Băsescu încălcase legea de trei ori: mai întâi, în baza Legii Locuinței, trebuia să dea o declarație pe propria răspundere că nu mai deținuse nicio locuință pe teritoriul României după 1989, iar fostul președinte ar fi deținut una în Constanța. Mai apoi, conform aceluiași document, familia lui Traian Băsescu ar fi trebuit să primească repartiție pentru o locuință de 74 de mp, nu pentru una de 370. Al treilea aspect neconform cu normele legale, ar fi constat în aceea că, pe o perioadă de timp, între august și decembrie 2002, ar fi avut două repartiții – una în str. Mareșal Constantin Prezan, dată de RAAPPS și cealaltă în str. Ștefan Mihăileanu, dată de Primărie.

În momentul scandalului, Administrația Prezidențială anunța că Traian Băsescu este dispus să renunțe la locuință. Ulterior, a declarant că va lua o decizie după ce Justiția va da un verdict în acest caz.

Pe 12 decembrie 2005, Parchetul General a clasat dosarul privind casa din Str. Mihăileanu pe motiv că fapta nu există. În fața procurorilor, Traian Băsescu a fost reprezentat atunci de Elena Udrea. Dosarul a fost redeschis în 2015, la cererea procurorului general Tiberiu Nițu, dar a fost închis din același motiv, că fapta nu ar exista, câteva luni mai târziu.

Adrian Năstase, casa din Zambaccian. Scandalul blocului cu patru etaje în care locuiește familia fostului premier Adrian Năstase a izbucnit în 2004, pe 27 august, cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale pe care acesta avea să le piardă în fața lui Traian Băsescu.

Deputatul PNL Mona Muscă depunea la Parchetul Național Anticorupție, predecesorul actualului Parchet Anticorupție, o plângere penală pe numele premierului de la acea vreme. În plângerea penală se arăta că Adrian Năstase, prin intermediul Cabinetului de Avocatură „Adrian Năstase” a cumpărat, în 1998, un teren de 700 mp de la fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru cu 11 mii de euro, un preț de 25 de ori mai mic decât prețul pieței. Terenul care se afla în proprietatea lui Gabriel Bivolaru din 1996 a ajuns mai întâi la Elena Sotec, mama soției lui Gabriel Bivolaru, Mona de Freitas, și apoi la Athena Marianthi Teodoru, o femeie care l-a vândut după doar o lună Cabinetului de Avocatură „Adrian Năstase”.

O lună mai târziu, Parchetul Național Anticorupție clasează cauza. Fostul șef de la acea vreme al înstituției, Ioan Amarie, declara, la închiderea dosarului, că prețul de achiziție a terenului fost mai mare decât prețul pieței și că locul era o groapă de gunoi pe care niciunul dintre cei care avuseseră terenul în proprietate nu reușiseră să construiască nimic. La alegerile parlamentare din acel an, fratele lui Ioan Amarie este ales deputat PDSR.

Construcția casei, acuzațiile procurorilor. Un an mai târziu, proaspăt numit în funcția de procuror general al Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar dispune redeschiderea dosarului „Zambaccian” în noiembrie 2005. Într-o anexă la declarația de avere din ianuarie 2006, arată că, potrivit certificatului de moștenitor 59/31.05.2005 soția sa a moștenit de la mătușa Tamara Cernașov 125.000 de euro – bijuterii și picturi/grafică, 300.000 de euro – prețul a trei apartamente vândute și 241.830 de euro, o sumă de bani pe care i-a dat-o fiului său, Andrei Năstase.

Blocul din strada Zambaccian nr. 16 este construit în asociere cu Sergiu Sechelariu cel care ar fi trebuit să ridice construcția pe terenul familiei Năstase. Lucrările ar fi avut loc între 2002 și 2004. Sergiu Sechelariu este numit secretar de stat în Construcții, iar cea care se ocupa efectiv de afacerile lui Sergiu Sechelariu, Irina Jianu, este numită șefa Inspectoratului de Stat în Construcții.

Costurile de construcție, estimate la 34 de miliarde de lei vechi, ar fi fost achitate de Adrian Năstase în cea mai care parte. Procurorii anticorupție, în dosarul „Zambaccian” au susținut că „aproximativ o jumătate de milion de euro, reprezentând materiale de construcţii aduse din China (termopane, gresie, faianță, marmură, șemineu), fuseseră plătite de fapt de Irina Jianu, drept mită pentru ca ea să fie numită şi menţinută în fruntea ISC.”

Anchetatorii susțineau că „ în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier – cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin aparatul de lucru al primului ministru -, Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.”

Mecanismul de primire a mitei este descris și el în documentele anchetatorilor. Mai exact, susțineau procurorii, Adrian Năstase şi Dana Năstase au cumpărat din China, prin intermediul consulului României la Beijing – Ioan Păun, diverse bunuri pentru casele lor – locuința din Zambaccian și domeniul de la Cornu. Bunurile ar fi valorat în total aproximativ 700.000 dolari.

Anchetatorii spun că aceşti bani ar fost plătiţi de Irina Jianu, prin intermediul firmei Vertcon pe care o controla. Una din depoziţiile cruciale în dosar a fost chiar a unei angajate a firmei Vertcon, contabila care a devoalat tot traseul banilor.

Pe 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase este condamnat pentru luare de mită și șantaj la 4 ani de închisoare. Soția sa primește o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, iar Irina Jianu 4 ani cu executare.

Judecătorii au instituit sechestru pe imobilul din Zambaccian, dar acesta a fost ridicat după plata prejudiciului și o serie de procese în instanțe.

Crin Antonescu, casa de la Măgureanu. În 2011, Crin Antonescu și soția acestuia, actualul euro-parlamentar Adina Vălean, au cumpărat un apartament de 205 mp, conform declarației de avere. Prețul ar fi fost de 248.000 de euro, după cum a declarat Crin Antonescu în 2016 la izbucnirea scandalului legat de casa sa.

Apartamentul de lux ar fi amplasat pe strada Zăgazului din Capitală, într-o clădire construită de familia fostului șef al Serviciului Român de Informații din perioada 1990-1997, Virgil Măgureanu.

În 2016, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, Alina Petre, merge la DNA și depune o plângere prin care arată că o parte din banii de apartament ar fi fost plătiți de către firma Romprest “(…) În cursul anului 2010, în perioada în care imobilul se afla în construcție și nu fusese finalizat, am fost vizitați pe șantierul imobilului de mai multe ori de către Vălean Adina-Ioana, europarlamentar, devenită soția lui Antonescu George-Crin-Laurențiu din septembrie 2009, precum și de către o arhitectă angajată de aceasta.

Motivul vizitelor era achiziționarea unui apartament de lux constituit din două apartamente ale imobilului menționat și care urma să fie finalizat conform dorințelor soților Antonescu George-Crin-Laurențiu și Vălean Adina-Ioana. În acest sens s-au încheiat în data de 10.12.2010 la BNP Nedelcu Crișan Traian doua antecontracte de vânzare-cumpărare între Măgureanu Maria și Vălean Adina Ioana.

În urma presiunilor exercitate de Dobrescu Dragos și Walter Florian, Măgureanu Marian, având acordul lui Măgureanu Maria și Virgil, a decis vânzarea apartamentelor către Antonescu George-Crin-Laurențiu și Vălean Adina-Ioana la o valoare mult sub prețul de piață (valoarea fiind diminuată cu circa jumătate), urmând ca diferența de preț până la valoarea reala să fie achitată de Romprest indirect, prin achiziționarea unui apartament în același imobil dar la o valoare supraevaluata, astfel încât să compenseze pierderea financiară, cumpărare ce s-a și realizat ulterior.” se arăta în denunțul depus la DNA. Motivul ar fi fost un trafic de influență în favoarea omului de afaceri Florian Walter la primarul sectorului 1, Andrei Chiliman.

Nu există informații publice conform cărora plângerea penală depusă la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești, să fi primit o soluție până în acest moment.

Victor Ponta, apartament într-un complex deținut de Niro. Scandalul legat de modul în care Victor Ponta a cumpărat un apartament într-un complex rezidențial a apărut imediat după declanșarea investigațiilor legate de Panama Papers.

Conform Digi24, cu câteva luni înainte de a ajunge premier, Victor Ponta a cumpărat, de la o firmă ce aparținea unui offshore panamez, un apartament într-un complex rezidențial de lux.

Sthemco Holding INC a fost înregistrat în Panama pe 30 martie 1989 de mai mulți greci și avea, conform documentelor de la registru comerțului panamez, un capital social de 10.000 de dolari.

La 22 iunie 2006, la Registrul Comerțului Român este înregistrată firma România G&F Real Estate and Constructions SRL, cu un capital social de o mie de lei. Firma avea ca obiect de activitate imobiliarele și era deținută exclusive de off-shore-ul panamez. Cu credit de la bancă, G&F Real Estate and Constructions SRL cumpără 16 apartamente în complexul Central Park şi 13 apartamente în complexul Rose Garden.

În martie 2011, toate părțile sociale ale SRL-ului românesc îi sunt cedate lui Georgios Chatzagiannis, preşedintele offshore-ului din Panama, iar ulterior, firma îi vinde lui Victor Ponta un apartament în complexul imobiliar Central Park.

Soția premierului și tatăl acesteia, Daciana și Ilie Sârbu, erau deja proprietari de apartamente în Central Residential Park SA.  În declarația de avere, Daciana Sârbu arăta că ar plătit 766.000 de lei pe o locuinţă de 167 mp.

Acţionarii Central Residential Park erau societatea Niro Investment SA (84,98%), controlată de omul de afaceri Dumitru Nicolae, şi un off-shore din Insulele Britanice Virgine – Running Total Group LTD (15%), care apare în dosarul Microsoft. Prin acest offshore s-ar fi dat mita pentru care Dumitru Nicolae a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare în primă instanță în dosarul Microsoft

Mircea Geoană, casa RAAPPS. Mircea Geoană a fost unul dintre beneficiarii locuințelor de protocol de la Regia Autonomă Administrația Protocolului și Patrimoniului de Stat. În ianuarie 2014, fostul ministru de Externe și candidat la Președinție apărea pe lista chiriașilor de lux. El ocupa o vilă de 271 de mp care avea 8 camere și un teren de 500 de mp și care era situate pe strada Cucu Starostescu, între Bulevardul Aviatorilor și Calea Dorobanți. Mircea Geoană plătea o chirie lunară de 3150 de euro la momentul apariției listei.

Locuința apăruse pentru prima data pe lista imobilelor care urmau să fie vândute de RAAPPS în 2011, pe vremea guvernării Boc, dar licitația nu s-a ținut. Mircea Geoană, ocupant al fotoliului de președinte al Senatului declara atunci că aștepta precizări suplimentare de la regie pentru a stabili dacă dorește să cumpere imobilul.

În 2008, Mircea Geoană declarase pentru Mediafax că a contractat un credit imobiliar în vederea achiziționării unui apartament. Locuința trebuia data în folosință în luna august, dar a fost decalată. În 2010, firma cu care avea contract Micea Geoană intrase în faliment.
În 2015, locuința de lux în care stătea Mircea Geoană a fost scoasă la licitație după ce fostul lider PSD a fost excus din partid de către Victor Ponta și-a pierdut dreptul de a mai sta în ea. Prețul de licitație a pornit de la peste 500 de mii de euro și a fost vândută cu aproape un milion. Familia lui Mircea Geoană a participat la vânzare prin intermediul unui avocat.

Șerban Nicolae, chiriaș de lux. Actualul senator PSD. Șerban Nicolae, a primit locuință de serviciu de la RAAPPS pe vremea când lucra la Administrația Prezidențială, între 2001 și 2004. Deși a pierdut postul și nu a mai fost ales în Parlament, Șerban Nicolae a continuat să ocupe apartamentul de protocol situat pe strada Mihai Eminescu.

În 2010, RAAPPS l-a dat în judecată pentru că refuza să plătească 4000 de euro chiria majorată la prețul pieței, iar, în 2013, Șerban Nicolae apărea pe lista datornicilor RAAPPS, publicată de Guvernul Ponta, cu o datorie de 460.020 lei. Conform declarației de avere. Șerban Nicolae avea o casa de 371 de mp construită în Voluntari, Ilfov, între 2009 și 2011.

În 2017, Șerban Nicolae a pierdut definitiv procesul cu RAAPPS. Curtea de Apel a decis evacuarea senatorului din locuința de protocol și plata 25.380 de euro, pentru folosința locuinței fără titlu între mai și decembrie 2008.
Conform ultimei declarații de avere, nu rezultă că Șerban Nicola ar fi făcut vreo plată către RAAPPS după pierderea procesului.

Casele anilor 90

O comisie de anchetă parlamentară constata, la 26 octombrie 1995, că o serie de oameni politici sau vedete ale vremii primiseră repartiții de locuințe de la stat pe care, apoi, unii le-au cumpărat, deși aveau deja o proprietate personală. Ca să poată beneficia de prevederile legii, o parte dintre ei și-au donat locuințele sau le-au vândut.

Informații din raportul comisiei:

Mugur Isărescu, Guvernator al Băncii Naționale, care, pentru a primi locuință de serviciu, i-a donat, în 1992, apartamentul pe care îl avea fiicei sale.
Traian Băsescu, Ministru Transporturilor, care primise locuința de serviciu din Aviatorilor pentru șase persoane, inclusive mama și tatăl său, deși, scria în raport “părinții – Băsescu Dumitru și Băsescu Elena locuiesc în Constanța”.
Victor Babiuc – Ministrul Justiției în Guvernul Roman, ministru de Interne în Guvernul Stolojan a primit un apartament de 4 camere, deși avea deja unul proprietate personală. Ulterior l-a cumpărat.
Mișu Negrițoiu, Ministru pentru reformă în 1990, Consilier prezidențial în 1993, avea un apartament proprietate personală pe care îl vinde socrilor săi. Apoi primește un apartament de la stat pe care îl cumpără în 1992.
Călin Popescu Tăriceanu, director Radio Contact. Actualul șef al Senatului avea, la 1 ianuarie 1990, o locuință în coproprietate cu soția de la acea vreme, Lidia Popescu Tăriceanu. În 1993, pierde locuința în urma divorțului, așa că Primăria îi pune la dispoziție o locuință în calitate de director al Radio Contact.
Petre Roman avea la 1 ianuarie 1990 un apartament de 4 camere. Cu toate acestea, primește dreptul de a sta într-o vilă RAAPPS pentru care fosta soție a sa, Mioara Roman, a primit sentință de a o elibera definitiv abia în decembrie 2017, după mulți ani de procese cu statul.