Mitsotakis și Noua Democrație: A avea sau a nu avea majoritate absolută – singura întrebare a alegerilor parlamentare repetate din Grecia

Toate sondajele de opinie au plasat Noua Democrație (ND, conservator) la peste 40 % din intențiile de vot, ceea ar asigura partidului condus de Kyriakos Mitsotakis o majoritate absolută în parlamentul unicameral al Greciei.

Scrutinul din 25 iunie se va desfășura prin revenirea la vechea lege electorală care a acordă un bonus de 20 – 50 de mandate din totalul de 300 partidului care se clasează pe primul loc pe plan național, proporțional cu scorul obținut între 25 și 40%.

Alegerile din 21 mai au avut loc potrivit reprezentării proporționale integrale, iar ND a obținut 40,8% și 146 de mandate, cu cinci mai puțin decât majoritatea absolută, ceea ce l-a determinat pe Mitsotakis să refuze imediat mandatul de formare a noului guvern și pe președinta Katerina Sakellaropoulou să dizolve parlamentul imediat după constituire și să convoace alegeri repetate după numai cinci săptămâni de la precedentul scrutin. Mitsotakis a avertizat că dacă nu obține o majoritate va cere un al treilea scrutin în august.

Mitsotakis afirmă că în cei patru ani când a condus guvernul (2019 – 2023) Produsul Intern Brut a sporit cu 29 de miliarde de euro și a avut loc cea mai mare modernizare a infrastructurii din 1975 încoace, inclusiv autostrăzi, aeroporturi, porturi și porturi de agrement, după cum relatează Greek Reporter.

Liderul ND spune că guvernul său a redus 50 de taxe, a majorat salariul minim și a sprijinit întreprinderile și persoanele fizice cu pachete în valoare de peste 57 de miliarde de euro. El a promis că nu va percepe noi taxe și a promis că va angaja 10.000 de medici și asistente pentru sistemul public de sănătate, care este în criză de personal.

De asemenea, Mitsotakis a încercat să atragă baza conservatoare cu o linie dură în ceea ce privește migrația. Luna trecută, guvernul său a fost condamnat din cauza unor imagini care ar fi arătat migranți împinși cu forța înapoi în mare și lăsați în derivă, dar Mitsotakis a contra-atacat, acuzându-l pe liderul SYRIZA (stânga radicală), Alexis Tsipras, de politicianism atunci când acesta a criticat garda de coastă a Greciei.

Stânga divizată și în criză de idei

SYRIZA , care a obținut doar 20% în mai, a scăzut acum sub acel scor și este o umbră a partidului care a guvernat Grecia în perioada 2015 – 2019, atunci când țara era în faliment. PASOK-KINAL (social democrat), condus de Nikos Androulakis este și el o umbră a partidului care s-a aflat la putere în majoritatea perioadei 1980 – 2012 și pare incapabil să treacă de cele 11 procente obținute în mai. Partidul Comunist Grec (KKE), condus de Dimtirios Koutsoumbas, rămâne la 6 – 7% și la poziția sa de veșnic opozant, continuator al conducerii staliniste dinainte de 1990.

Stânga în Grecia pare complet lipsită de idei cu SYRIZA și PASOK încercând să recupereze electoratul centrist care a migrat în proporție importantă către ND și un lider, Mitsotakis, primul prim ministrul al Greciei după o lungă perioadă care nu poate fi acuzat de populism, dar care a fost acuzat de tendințe autoritare, inclusiv prin folosirea serviciilor secrete împotriva opozanților.

Dreapta și stânga extremă la marginea pragului electoral

În sfârșit cinci partide se luptă pentru trecerea pragului electoral național de 3%: Soluția Greacă (EL, dreapta ultra-naționalistă), condus de Kyriakos Velopoulos, singurul dintre acestea reprezentat în parlamentul ales la 21 mai, Victorie (NIKI, naționalist-ortodoxist), condus de Dimitris Natsios și Spartanii (neo-nazist) sprijinit din închisoare de Ilias Kasidiaris, condamnat la 13 ani și jumătate pentru apartenență la un grup infrancțional organizat, fost conducător al partidului neo-fascist Zori Aurii, implicat în acte de terorism – la dreapta, Calea către Libertate (stânga naționalistă) condus de Zoe Konstantopolou și MERA 25 (troțkist), condus de Yanis Varoufakis, ultimii doi lideri plecați din SYRIZA, la stânga.