Mitsotakis și Noua Democrație victorioși în alegeri, Grecia revine la stabilitate, dar poate fi reformată o țară obișnuită cu corupția și falimentul finanțelor publice?  

Ce diferență fac cinci săptămâni! Luni liderul partidului Noua Democrație (ND, conservator), Kyriakos Mitsotakis a fost desemnat oficial în funcția de prim ministru de către președinta Katerina Sakellaropoulou, după majoritatea absolută – 158 de mandate din 300 – obținută în alegerile parlamentare repetate de duminică.

Scorul obținut, 40,55%, este similar cu cel din 21 mai, 40,79%, dar atunci ND a obținut numai 146 de mandate, din cauza legii electorale adoptată în legislatura 2015 – 2019 care prevedea reprezentarea proporțională integrală. În perioada în care s-a aflat la putere, 2019 – 2023, Mitsotakis a impus prin majoritatea obținută în parlamentul unicameral Vouli revenirea la vechea lege electorală care acorda un bonus de 20 – 50 de mandate pentru partidul clasat pe primul loc cu 25 – 40% din voturi. Legea însă nu putea fi aplicată pentru următoarele alegeri, adică cele din 21 mai, ci la următorul scrutin.

Mitsotakis a mizat pe răbdarea și consecvența electoratului și a refuzat imediat după scrutinul din mai, când îi lipseau cinci mandate până la majoritatea absolută, mandatul de formare a guvernului iar președinta Sakellaropoulou nu a avut alternativă decât să dizolve parlamentul abia constituit și să convoace alegeri parlamentare repetate pe 25 iunie.

Fostul și actualul premier a declarat după ce victoria ND a devenit clară că scrutinul de duminică „închide un cerc traumatic de minciuni și toxicitate care a ținut țara în urmă”. Mitsotakis se refera fără îndoială la trauma falimentului țării, când Grecia a fost trasă înapoi de pe marginea prăpastiei financiare de Uniunea Europeană, cu prețul prăbușirii Produsului Intern Brut și a unei politici de austeritate care a lovit crunt nivelul de trai.

Acum, după opt ani, patru ani sub guvernarea SYRIZA (stânga radicală) condus de premierul Alexis Tsipras (care a jucat adeseori o pantomimă cu UE), și patru ani sub guvernarea ND condus de premierul Mitsotakis Grecia s-a repus pe picioare.

“Obiectivele sunt înalte. Un al doilea mandat poate transforma Grecia, cu o sănătate mai bună, publică și gratuită, într-o țară puternică, aflată în prima linie a Europei. Avem planul și experiența necesară pentru a realiza acest lucru”, a declarat Mitsotakis duminică seara. Noul/vechi premier știe foarte bine că Grecia trebuie să treacă printr-o reformă radicală pentru a evita revenirea la trauma anilor 2009 – 2019, când contabilitatea falsă a banilor primiți de la UE a dus țara la dezastru.

Mitsotakis spunea că ND este acum cel mai puternic partid de centru dreapta din Europa și beneficiind de o lege electorală favorabilă el poate continua acțiunea de reformă începută cu patru ani în urmă. Premierul Greciei este unul dintre tot mai puținii politicieni europeni care nu este dispus să apuce pe calea demagogiei și populismului. În această calitate el este probabil primul prim ministru al Greciei după revenirea la democrație în 1974 și mandatul lui Konstantinos Karamanlis, cel care a dus țara în Comunitatea Economică (ulterior Uniunea) Europeană care nu apelează la retorica populistă.

Dar misiunea sa este extrem de dificilă. Accidentul feroviar din 28 februarie 2023 din Valea Tempe care a dus la moartea a 57 de persoane și rănirea altor 85 a arătat starea precară a infrastructurii neglijată de atâția, unul dintre efectele deturnării fondurilor venite de la UE.

Mitsotakis a menționat faptul că Grecia este în prima linie a Europei. Într-adevăr, pe aici încearcă să intre mulți migranți provenii din Asia și Africa. Conflictul Greciei cu Turcia, legat de delimitarea platoului Mării Egee, energia descoperită în Mediterana de est și caracterul destabilizator al Turciei pentru NATO fac din Grecia un stat de o importanță strategică pentru Occident.

A nu se crede că Mitsotakis este un înger, nici pe departe. El a fost acuzat că folosește serviciile secrete pentru spionarea adversarilor – denumit un “Watergate grec”, iar regimul ND a fost acuzat de corupție. Premierul este parte a unei dinastii politice, tatăl său a fost prim ministru în perioada 1990 – 1993, alături de dinastiile Karamanlis și Papandreu, care au guvernat Grecia în majoritatea perioadei de după 1974.

Un cuvânt și despre învinșii lui Mitsotakis. Stânga este în derută totală, cu SYRIZA care a obținut cel mai slab rezultat de după 2012 – 17,84% și 48 de mandate (cel mai slab rezultat obținut de un partid situat pe locul 2 după 1974), PASOK (social democrat), condus de Nikos Androulakis, bate pasul pe loc și este o umbră a marelui partid fondat de Andreas Papandreu, cu 11,85% și 32 de mandate, iar Partidul Comunist Grec (KKE) condus de Dimitrios Koutsoumbas, rămâne o fosilă vie stalinistă cu 7,69% și 20 de mandate, în timp ce noul partid Calea spre Libertate (PE, stânga naționalistă), condus de o disidentă din SYRIZA, Zoe Constantopoulou, este cel mai mic din parlament cu 3,17%  și opt mandate.

Surpriza alegerilor repetate o constituie rezultatul foarte bun al partidelor de extrema dreaptă/ultra naționalist-ortodoxiste. Spartanii (extrema dreaptă) condus practic din închisoare de Ilias Kasiaridis, fost deputat al partidului de extrema dreaptă Zori Aurii, care ispășește o pedeapsă de 13 ani și jumătate pentru acte de terorism, a obținut 4,64% și 12 mandate la prima participare în alegeri. Soluția Greac (EL, ultra naționalist) condus de Kyriakos Velopoulos a obținut 4,44% și 12 mandate, în timp ce NIKI (Victorie, național ortodoxist) condus de profesorul de școală primară Dimitris Natsios închide acest trio de la dreapta spectrului politic cu 3,69%  și 10 mandate. Cu un total de aproape 13% și 34 de mandate din 300, Grecia se înscrie în tendința europeană de ascensiune a dreptei radicale/populiste/naționaliste/extreme.

Mitsotakis este norocos că nu trebuie să guverneze cu aceștia ca omologii săi conservatori din Suedia și Finlanda sau din Spania unde Partidul Popular nu va putea probabil guverna, dacă se clasează pe primul loc în scrutinul din 23 iulie, fără sprijinul VOX (extrema dreaptă).