Miza Elenei Lasconi la șefia USR: Va reuși să scoată partidul din nișa elitistă și să-l transforme în partid de mase?

Elena Lasconi este primul președinte de partid, dintre cele patru mari, validat de electorat prin vot direct. Chiar dacă partidele lor au obținut rezultate bune la ultimele alegeri, toți ceilalți, Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL) și George Simion (AUR), nu au trecut încă de proba votului direct. Lasconi a trecut-o de două ori ca primar al micului oraș Câmpulung (puțin peste 27.000 de locuitori, conform recensământului din 2022).

A fost aleasă cu 68% dintre cei 11.000 de membri USR care și-au exprimat opțiunea de vot, dintre cei aproape 20.000 din baza de date. Altfel spus, a votat cam jumătate din partid, iar din jumătatea care a exprimat o opțiune, a obținut o majoritate confortabilă, dar departe de cvasi-unanimitățile cu care se aleg președinții marilor partide. Este, însă, un președinte de partid legitim ales, cu o bază de susținere rezonabilă.

Încă nu știm cum va arăta Biroul Național, adică forul colectiv de conducere format din 24 de membri, fără de care Lasconi nu poate adopta nicio decizie. În urmă cu o săptămână, Lasconi amenințase cu demisia în cazul în care nu va avea majoritate în Biroul Național, după modelul Cioloș. Între timp, s-a înscris oficial în cursa internă pentru poziția de candidat la președinția României. Foarte probabil că va fi aleasă. Prin urmare, Lasconi este obligată să conducă partidul, cu sau fără majoritate în eșalonul doi de conducere. Nu prea are cum să mai dea înapoi acum.

Va avea între trei și șase luni la dispoziție, depinzând de data organizării alegerilor prezidențiale, să schimbe ceva din imaginea USR de partid elitist, de nișă, condus haotic de o echipă de politicieni cam rupți de realitate. În această nișă îngustă, de sub 10%, a împins USR fosta echipă de conducere (Drulă, Barna, Ghinea). Nici unul dintre ei nu a trecut vreodată testul votului direct, dar au condus partidul.

Realist vorbind, Lasconi nu poate face foarte multe într-un timp atât de scurt. Sunt însă importante mesajele pe care le va transmite în tot acest timp în dubla sa calitate, de președinte de partid și candidat la prezidențiale. Cu avantajul obișnuinței de a vorbi în fața camerei de luat vederi, fostul jurnalist știe să ajungă repede la public și la temele importante. Uneori pare cam prea populistă pentru gusturile useriștilor.

Ușurința cu care își proclamă iubirea de țară, dragostea față de tricolor, ostentația cu care poartă nu una, ci două cruci peste decolteu, credința ei că familia este formată din bărbat și femeie, toate la un loc distonează cu imaginea USR de partid progresist. Gesticulația ei amintește mai degrabă de populismul PSD, PNL sau AUR. Numai că fix asta a lipsit USR-ului de când s-a transformat din ONG în partid: câteva grame în plus de realism politic. Dovadă, rezultatele de la locale și europarlamentare.

Lasconi a dat deja un prim semnal că înțelege nevoia de deschidere a partidului atunci când a refuzat să se poziționeze pe teme sensibile cum ar fi credința, familia, orientarea sexuală. „În USR este loc pentru toată lumea: și pentru creștini, și pentru atei, și pentru gay, și pentru straight (heterosexuali – n.r.), și pentru LGBT, și pentru non-LGBT. USR este un partid pentru libertate și pentru democrație. Asta înseamnă că statul nu are ce să caute în viața indivizilor”, a declarat Lasconi în urmă cu o săptămână la PrimaTV.

Președintele USR s-a mai declarat atunci pentru parteneriatul civil, care nu este susținut însă de Biserica Ortodoxă. Posibil să câștige simpatia tuturor acestor persoane de orientări diferite, posibil să-i piardă și pe unii, și pe alții. Încă nu știm exact cât de credibilă este Lasconi în ochii lor. Numai că este singurul mod prin care noul președinte poate să încerce măcar să scoată partidul din nișă. Tema pro sau anti-LGBT este în acest moment o capcană politică, în condițiile în care partidele mari pozează fără excepție în mari apărători ai „valorilor tradiționale”.

USR s-a comportat până acum ca un partid elitist, autosuficient, mulțumit de cele 10-15% din bazinul „progresist”. Alianța făcută de Cătălin Drulă cu PMP și Forța Dreptei n-a avut niciun sens. A părut mai degrabă un gest disperat al unor lideri care sperau să adune matematic niște procente. Doar că ele nu s-au adunat, dimpotrivă, au pierdut și unii și alții din susținători. Or, bazinul electoral nu se extinde prin alianțe politice aberante.

Este nevoie de lideri carismatici, puternici, cu viziune, capabili să se adreseze cât mai multor categorii de votanți și să le câștige încrederea. Greu de spus acum dacă primărița micului târg din Muntenia va reuși să o facă, dacă are chemarea, talentul și priceperea pentru o funcție atât de importantă. Vom vedea lunile următoare.

Dacă prin candidatura la prezidențiale Elena Lasconi va reuși să tragă partidul după ea, să-l crească în sondaje și să-l bage în Parlament cu un scor mai bun decât cel de la europarlamentare, atunci obiectivul ei va fi atins. Dacă, în schimb, va lua un scor sub partid la prezidențiale, iar USR va bălti în continuare sub 10%, atunci partidul va trebui să-și schimbe din nou președintele. Asta dacă fostul ONG va mai rezista în politică la opt ani după ce Nicușor Dan a transformat Uniunea Salvați Bucureștiul în partid.