Miza reformei anti-corupție din Biserica Ortodoxă: Patriarhul Daniel va avea în premieră un instrument pentru a-i controla pe episcopii corupți

Patriarhul Daniel, șeful Bisericii Ortodoxe Române, a lansat la finalul săptămânii un pachet de propuneri fără precedent: incriminarea corupției și traficului de influență în regulamentele interne ale BOR, dar și înființarea unei instituții interne de control. Una dintre mizele propunerilor este apariția unui instrument prin care patriarhul să îi poată sancționa pe episcopii corupți din Biserică, lucru imposibil în acest moment.

Patriarhul – prin intermediul Perma­nenței Consiliului Național Bisericesc, a propus înființarea în cadrul Bisericii Ortodoxe a unor ”Corpuri canonice de control juridic și financiar” – adică organisme interne de control anti-corupție. Acestea ar urma să fie coordonate din încredințarea Patriarhului României, respectiv a Mitropolitului, de către un ierarh-vicar, potrivit comunicatului BOR.

Formularea oficială indică clar că Patriarhul va alege coordonatorul acestui corp canonic, organism de control juridic și financiar, care va urmări eventualele fapte de corupție materială, deturnarea de fonduri, obținerea ilegală de fonduri, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență.

Dacă Sinodul BOR va aproba propunerile, va fi pentru prima oară când patriarhul Bisericii Ortodoxe va dispune de un instrument prin care să sancționeze corupția unor înalți ierarhi. Acum, patriarhul nu are un astfel de instrument de exercitare a autorității, dată fiind conducerea descentralizată a BOR, ceea ce face aproape imposibilă schimbarea din funcție a unui episcop de către patriarh.

O astfel de instituție, odată înființată, va putea contribui la reformarea instituției, parazitată deseori de preoți sau ierarhi bănuiți de corupție.

De ce ar fi însă ceilalți ierarhi de acord cu propunerea? Pentru că și ei, la rândul lor, vor avea la îndemână acest instrument pentru a-i sancționa pe preoții corupți. Prin urmare, și episcopii își vor vedea puterea consolidată.

Context

Reamintim că în ședința de joi, 14 decembrie 2023, Perma­nența Consiliului Național Bisericesc (organism central executiv al Sfântului Sinod) a aprobat ca propunerile practice de completare a măsurilor privind sancționarea corupției în Biserică să fie prezentate, spre analiză și aprobare, la următoarea ședință de lucru a Sfântului Sinod. Sinodul BOR e cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române.

Propunerile Patriarhului Daniel au venit după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a început urmărirea penală față de Arhiepiscopul Teodosie pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență. În același dosar este urmărit penal și un consilier din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență.

Dosarul a fost deschis ca urmare a unei investigații Recorder.

Potrivit procurorilor DNA, în iulie 2023, „suspectul Petrescu Teodosie ar fi promis suma de 160.000 lei unui om de afaceri (martor în cauză), reprezentând un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obțină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenței pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcționarilor cu drept de decizie în această privință din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte”.

Comunicatul integral

În urma analizei actualelor prevederi statutare și regulamentare din Biserica Ortodoxă Română, la Cancelaria Sfântului Sinod s-a constatat că, deși dreptul de devoluțiune (stabilit prin canonul 11 al Sinodului VII Ecumenic) este prevăzut statutar la nivel central (pentru Patriarhul României) și mitropolitan (pentru Mitropolit) și pentru ambele autorități este prevăzut să existe un Corp de inspecție bisericească cu responsabilități generale de inspecție bisericească, adică de control, nu există însă o coroborare între aceste două prevederi statutare.

Pentru realizarea acestei coroborări este necesar ca, la nivel patriarhal și mitropolitan, să fie înființate Corpuri canonice de control juridic și financiar care să fie coordonate din încredințarea Patriarhului României, respectiv a Mitropolitului, de către un ierarh-vicar. Totodată, este necesar ca, în cadrul acestor Corpuri canonice de control juridic și financiar, să fie încadrați specialiști (juriști și economiști) cu experiență, care să fie caracterizați prin corectitudine, profesionalism și fidelitate față de Biserică. În plus, este nevoie de redactarea și aprobarea unui Regulament al Corpurilor canonice de control juridic și financiar, care să prevadă atributele și responsabilitățile acestor organisme de control juridic și financiar, precum și modul lor de organizare și funcționare.

Totodată, s-a constatat că, în Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, nu sunt prevăzute ca abateri fapta sau tentativa de corupție materială, deturnarea de fonduri, obținerea ilegală de fonduri, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență. Rezultă, așadar, că este necesară completarea Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române cu prevederi referitoare la aceste fapte de corupție ca abateri ce trebuie sancționate de autoritatea bisericească.

Prin urmare, în ședința sa de lucru din ziua de joi, 14 decembrie 2023, Perma­nența Consiliului Național Bisericesc a aprobat ca toate aceste propuneri practice de completare a măsurilor canonice privind sancționarea corupției în Biserică să fie prezentate, spre analiză și aprobare, la următoarea ședință de lucru a Sfântului Sinod.

 Cancelaria Sfântului Sinod