Mizele și pericolele din Justiție în 2019. Care e antidotul pentru contra-reforma PSD-ALDE din Justiție

2019, un an plin de mize și pericole, tocmai a început pentru Justiția din România. În acest an expiră mandatul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și al procurorului general al României, deci vor trebui făcute noi numiri. Deja funcția de șef al DNA este vacantă, la fel o mulțime de alte posturi din eșaloanele 2 și 3 din parchete, însă extrem de importante. Trebuie numite și conducerile Inspecției Judiciare și ale noii Secții pentru anchetarea magistraților.

Pericolul vine din faptul că noile legi PSD-ALDE ale justiției – intrate în vigoare în 2018 în ciuda străzii, a președintelui țării și a opoziției parlamentare – au modificat echilibrul constituțional de checks and balances. De exemplu, conducerea ICCJ nu mai e numită ca urmare a unui control reciproc dintre CSM și șeful statului, ci doar de CSM-ul condus și dominat de judecătoarea Lia Savonea, al cărei soț avocat a fost coleg de cabinet cu senatorul PSD condamnat pentru corupție Cătălin Voicu, cea care a cerut revocarea șefei ICCJ și a cărei majoritate s-a răstit chiar la ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Din fericire, există un antidot la contra-reforma din Justiție a PSD-ALDE. Magistrați curajoși și implicați în apărarea statului de drept, precum cei din Forumul Judecătorilor din România, au solicitat instanțelor să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la faptul că actuala conducere a României, stat membru UE, nu mai vrea să respecte valorile clubului la care a cerut să adere și nu pune în aplicare recomandările Comisiei Europene (CE) din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). De exemplu, CE, Comisia de la Veneția, GRECO și ale organisme europene au cerut României să nu înființeze Secția de anchetare a magistraților, văzută ca un instrument de presiune și intimidare a acestora. Cu toate acestea, chiar CSM nu respectă recomandarea CE. „Aceste recomandări nu putem să le ducem așa, orbește, ca pe sfintele moaște”, a declarat recent noua șefă a CSM, Lia Savonea. Trebuie precizat că CJUE a obligat Polonia să renunțe la implementarea noilor legi din Justiție prin care actuala putere de la Varșovia voia să scape de judecătorii de la Curtea Supremă.

Citește mai jos, pe larg, despre mizele, pericolele pentru Justiție în 2019 și antidotul pentru contra-reforma PSD-ALDE.

Mizele. În toamnă, expiră mandatul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), judecătoarea Cristina Tarcea, iar în aprilie expiră mandatul actualului procuror general al României, Augustin Lazăr, a explicat pentru G4Media.ro judecătorul Cristi Danileț.

Aceasta dacă nu cumva, Secția pentru judecători nu va decide revocarea Cristinei Tarcea mai devreme, în condițiile în care noua șefă a CSM, judecătoarea Lia Savonea, a propus deja inițierea procedurii de revocare, iar Inspecția Judiciară a trimis-o în judecată disciplinară pe șefa ICCJ la Secția pentru judecători a CSM (dominată de Lia Savonea) pentru presupuse abateri disciplinare privind completurile de 5 judecători. Similar în cazul lui Augustin Lazăr, dacă ministrul Justiției, Tudorel Toader, va reuși, cu ajutorul CCR, să îl oblige pe președintele Klaus Iohannis să îl revoce pe procurorul general până în aprilie.

În plus, deja funcția de șef al DNA este vacantă după revocarea în vara lui 2018 a Laurei Codruța Kovesi, iar ministrul Justiției insistă cu numirea Adinei Florea, respinsă deja o dată de șeful statului. Între timp, DNA (am văzut cu toții înregistrările publicate în exclusivitate de G4Media.ro cu șefa interimară a DNA, Anca Jurma) este în moarte clinică, nu mai face mare lucru.

„Vom avea șefi noi la Inspecția Judiciară (IJ) și la noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului general (PG). Vom avea și un judecător nou la CCR întrucât expiră mandatul lui Petre Lăzăroiu, iar șeful statului trebuie să facă o numire”, a adăugat Dănileț.

Pericolele. Cel mai mare pericol este de departe capturarea conducerii ICCJ și colonizarea Înaltei Curți cu judecători obedienți actualei conduceri a CSM și a Secției de judecători a Consiliului, reprezentate de judecătoarea Lia Savonea.

Trei precizări importante. Noua șefă a CSM este unul dintre cei mai influenți magistrați din România, care a reușit să își constituie o majoritate de facto în plenul CSM și în Secția de judecători, încă dinainte să fie șefa Consiliului. În sistemul de justiție, Savonea este considerată pro-PSD și o apropiată a serviciilor secrete (Coldea-Dumbravă), însă ea este definită cel mai bine de propriile acțiuni. Spre exemplu, în noiembrie 2018, după decizia CCR privind completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, Savonea a pus în discuție revocarea șefei ICCJ, judecătoarea Cristina Tarcea. În plus, la începutul lui octombrie, Secția pentru judecători, dominată de judecătoarea Savonea, l-a luat la rost pe la ambasadorul SUA, Hans Klemm, pe motiv că ar fi afectat independența Justiției. Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea (fost profesor de sport), fost coleg de cabinet cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie, și cu Cătălin Voicu, senatorul PSD condamnat pentru corupție în două dosare penale la câte 7 ani de detenție efectivă. Voicu a fost condamnat tocmai pentru șpăgi la Înalta Curte, acolo unde dirija judecători și hotăra soarta proceselor.

Apoi, trebuie precizat că ICCJ este capăt de linie pentru demnitarii și miniștrii acuzați de corupție sau orice fel de infracțiuni. Reprezintă „drumul spre tubulatură (arestul)”, cum plastic se exprima fostul senator Cătălin Voicu sau poarta spre libertate.

„Mulți! Dom’ne, i-am rezolvat pe toți, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu pușcărie”, se lăuda senatorul PSD Cătălin Voicu, în 2009, senatorului Alexandru Mazăre, fratele actualului fugar Radu Mazăre, despre cum rezolva el procesele de la Înalta Curte.

„Mazăre Alexandru: Am și eu o întrebare…

Voicu Cătălin: Da.

Mazăre Alexandru: Eu pot să obțin în speță, acuma, niște achitări?

Voicu Catalin: Sigur că da… ”, este un alt fragment dintr-o interceptare din dosarul Voicu.

A treia precizare foarte importantă este faptul că, potrivit noilor modificări legislative operate în 2018 de PSD-ALDE la legile Justiției, numirile în funcții de conducere la Înalta Curte se fac de către Secția pentru judecători a CSM, dominată de judecătoarea Lia Savonea. De exemplu, actuala șefă a ICCJ, judecătoarea Cristina Tarcea, mai are dreptul la un mandat de 3 ani, însă este complet la mâna Secției pentru judecători a CSM. Deja, Savonea și-a impus omul la șefia Secției penale a ICCJ. Este vorba despre judecătorul Daniel Grădinaru, fost purtător de cuvânt al Curții de Apel București, unde Savonea a fost președinte.

În plus, foarte important, șefa CSM, Lia Savonea, alături de alte două judecătoare, numesc șefii și procurorii de execuție ai noii Secții de anchetare a magistraților, considerate în sistemul de Justiție o unitate creată să lupte cu magistrații care își fac treaba, nu cu cei corupți.

Totodată, șefa CSM și alte două judecătoare cu rang de Curte de apel vor selecta conducerea Inspecției Judiciare, considerată, de asemenea, o „coadă de topor” în mâna puterii politice împotriva magistraților care anchetează politicieni.

Ce s-a schimbat în 2018 în Justiție:

• numirile la conducerea ICCJ și a secțiilor Înaltei Curți se fac de către Secția pentru Judecători a CSM, nu de către șeful statului;
• Secția pentru judecători a CSM (nu plenul) numește și conducerile instanțelor și face promovări în sistem;
• șefa CSM și alte două judecătoare selectează și numesc conducerea IJ;
• șefa CSM și alte două judecătoare selectează și numesc conducerea SIIJ;
• numirile la conducerea marilor parchete se fac în continuare de către președintele țării, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al Secției pentru procurori a CSM, însă, după modificările legislative, Iohannis are dreptul să respingă o singură dată propunerea lui Tudorel Toader;
• în ce privește numirile în funcțiile de șefi de secție la marile parchete, acestea se fac de către Secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției.

Care este antidotul pentru contra-reforma din Justiție. „Comisia Europeană ne va da în judecată la Luxembourg pentru că nu respectăm MCV”, a declarat magistratul Cristi Dănileț pentru G4Media.ro.

„Probabil, anul 2019 va translata o parte dintre regresele ultimilor ani din justiția română în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv pentru respectarea întocmai a Rapoartelor MCV (bazate pe Opiniile Comisiei de la Veneția și rapoartele GRECO), în demersuri apropiate de cele din cazurile Poloniei și Ungariei.

Mizele din justiție sunt aceleași pe care ultimii ani le-au reliefat din plin. Însă cât timp România este membru al Uniunii Europene, speranța unei justiții curate, cinstite, eficiente și independente nu va muri niciodată! Renașterea magistraturii române, sub exemplul plin de speranță al păsării Phoenix, are loc cu implicarea generațiilor tinere de judecători și procurori, cu o mentalitate nouă și spirit total de independență, formați de Institutul Național al Magistraturii în context european și pentru care regresul constatat de Comisia de la Veneția sau de Uniunea Europeană nu poate reprezenta mai mult decât un obstacol efemer”, a declarat pentru G4Media.ro și Dragoș Călin, judecător la Curtea de Apel București și președintele Forumului Judecătorilor din România (FJR).

Deja, două asociații al magistraților, FJR și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP), au solicitat instanțelor de judecată să adreseze câteva întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu obligativitatea respectării de către România a recomandărilor din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene (CE). Tribunalul Olt și Curtea de apel Alba Iulia sunt chemate să sesizeze CJUE în cadrul proceselor UJR cu Inspecția Judiciară și cel al procurorului general Augustin Lazăr cu ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Ce a pățit Polonia la CJUE. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat pe 18 decembrie legea prin care a fost anulată scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de la Varșovia de la 70 la 65 de ani, măsură care a dus în luna iulie la retragerea forțată a mai multor judecători, inclusiv a președintelui Curții.

Decizia șefului statului polonez a venit după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Polonia trebuie să suspende imediat aplicarea noii legi privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme, tranşând o dispută în acest sens între Varşovia şi Bruxelles.

O notă optimistă la început de an. După cum a subliniat și judecătorul Dragoș Călin, 2018 a reprezentat și anul implicării tinerilor magistrați, care au protestat față de modificările legilor Justiției și a codurilor penale. A fost și anul apariției altor voci din Justiție pentru apărarea statului de drept, cum ar fi procurorii din Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) sau cei din Inițiativa pentru Justiție.

Sursa foto: Universul juridic