Mlaștină cu potențial turistic sau teren agricol: luptă între un ONG și fermieri în Delta Dunării

Organizația de mediu WWF cere ca mlaștina de la Mahmudia să fie declarată de guvern „zonă de restaurare ecologică de interes național” pentru a se putea proteja natura regenerată și pentru ca oamenii locului să prospere, arată EMERGING EUROPE, citată de Rador Radio România.

O mare porțiune de mlaștini readuse la starea lor naturală din Delta Dunării, în România, ar putea fi curând convertite la loc în teren agricol. Comunitățile, care culeg roadele restaurării acestei zone naturale prin creșterea nivelului de trai și reziliența climatică, se opun acestei decizii.

Scandalul a început în iunie 2023, când Dunărea a trecut peste un dig care înconjoară mlaștina de la Mahmudia, în estul Deltei.

Cu opt ani înainte zona fusese restaurată cu bani de la UE și devenise între timp un ecosistem mlăștinos înfloritor, cu biodiversitate, care a conferit un imbold considerabil turismului. Inundația a afectat 1.000 de hectare de teren agricol, transformându-le într-un ecosistem tipic de deltă.

Mlaștina astfel apărută în urma inundației a fost primită bine de localnici: 97% din ei preferă să rămână așa cum este acum, iar nu să fie secată din nou pentru a fi exploatată agricol, conform unui sondaj realizat de WWF-Romania. Însă arendașii din zonă au obținut în primă instanță o hotărâre de reconvertire a terenurilor în vederea exploatării agricole – un ordin judecătoresc care amenință totodată să sece și să distrugă întreaga mlaștină, inclusiv porțiunea restaurată cu bani de la UE.

WWF cere acum ca mlaștina de la Mahmudia să fie declarată de guvern „zonă de restaurare ecologică de interes național” pentru a se putea proteja natura regenerată și pentru ca oamenii locului să prospere.

„WWF se poziționează de partea oamenilor din Mahmudia, întrucât ei știu cât de mult au de beneficiat viața și prosperitatea lor de pe urma acestor mlaștini restaurate”, a declarat Orieta Hulea, directoarea WWF-Romania. „Restaurarea unor mlaștini sănătoase e crucială pentru inversarea distrugerii naturii și clădirea rezilienței în fața schimbării climei. Pierderea acestor mlaștini restaurate ar submina dezvoltarea sustenabilă a zonei și eforturile de însănătoșire a celor mai mari mlaștini ale Europei.”

În 2012-2016 WWF-Romania a colaborat cu consiliul local din Mahmudia și cu Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării pentru a restaura cu succes 924 de hectare de teren agricol din Carasuhat în mlaștină.

Ecosistemul restaurat a dus rapid la îmbunătățirea calității apei și la înmulțirea peștilor și în general a faunei din zonă, spre beneficiul pescarilor și operatorilor turistici locali, întrucât locul s-a transformat într-un magnet pentru turiști.

Numărul de camere oferite turiștilor s-a dublat după restaurare, deoarece investitorii în spații de cazare au sesizat potențialul turistic al zonei restaurate și au profitat de disponibilitatea fondurilor UE.

Deloc surprinzător, și zona restaurată accidental anul trecut prin cedarea digului a fost bine primită de majoritatea covârșitoare a locuitorilor Mahmudiei. Numai că arendașii din zonă au obținut o hotărâre judecătorească de reconvertire a terenurilor în exploatație agricolă – în ciuda faptului că majoritatea profiturilor obținute în urma acestei activități nu se întoarce la comunitatea locală și nici măcar în Deltă.

„Delta Dunării e una dintre cele mai complexe și mai bio-diverse zone ale Europei. Comunitățile, precum cea de la Mahmudia, vor avea mai mult de beneficiat de pe urma unei mlaștini sănătoase decât de pe urma agriculturii intensive, care distruge mediul natural local, aduce profituri unor mari afaceriști care nu au nici o legătură cu Delta și subminează reziliența climatică”, a declarat Hulea. „A venit vremea să i se pună capăt acestei scheme nocive și perverse de subvenții din Deltă și să fie protejate urgent aceste mlaștini restaurate prin declararea lor «zone de restaurare ecologică de interes național».”

Legislația românească îi permite guvernului să protejeze situri speciale în acest mod, ceea ce face posibile anularea contractelor agricole și plata de compensații din fonduri publice pentru arendași.

Ar stabili de asemenea și un precedent important pentru Delta Dunării, care e și cea mai mare mlaștină naturală din Europa, un ecosistem vital pentru oameni și natură. Numită adesea și „perla turismului românesc”, dat fiind că e site de patrimoniu mondial UNESCO, Delta a pierdut sub regimul comunist mari porțiuni din suprafața ei, îndiguite, asanate și convertite în teren agricol, agricultura ducând la subminarea vieții localnicilor, în special a pescarilor, și la o distrugere a naturii de proporții dramatice.

„În 2024 nu ne mai permitem să pierdem vreo mlaștină. Dat fiind că există o Strategie a Biodiversității a UE care prevede accelerarea protejării și restaurării naturii, cât și Inițiativa Regională Ramsar privind Insulele Sălbatice ale Dunării, există o ocazie de conservare a mlaștinilor”, a declarat dr Musonda Mumba, secretar general al Convenției Mlaștinilor.

„Mlaștinile restaurate oferă servicii imense bazate pe ecosistem, contribuind la o dezvoltare economică în armonie cu natura, cum ar fi turismul sustenabil. Ceea ce coincide și cu tema Zilei Mondiale a Mlaștinilor, care este bunăstarea oamenilor. Restaurarea are potențialul de a ajuta strategiile de conservare și dezvoltare regională în privința luncilor și mlaștinilor. În consecință, trebuie să încurajăm colaborarea transfrontalieră pentru protecția acestei mlaștini vitale.”

Autoritățile locale și regionale au admis recent importanța restaurării mlaștinilor, dar în ciuda acestui fapt nu prea s-au înregistrat progrese.

Din contră chiar, persistă mari amenințări la adresa ecosistemelor mlăștinoase ale Deltei din cauza deturnării subvențiilor UE și menținerii unor politici publice și instrumente financiare care pun pe primul loc exploatarea agricolă. În prezent 13% din suprafața Deltei e teren agricol – mare parte a căruia e concesionată pe perioade de până la 30 de ani unor mari companii agricole, multe deținute de străini, care exploatează pământul în scop comercial.

„Date fiind echilibrul fragil al ecosistemelor ei mlăștinoase și impactul schimbării climei, activitățile agricole comerciale la scară mare din Rezervația Biosfera Delta Dunării sunt incompatibile cu dezvoltarea sustenabilă”, a declarat Hulea.

„Faptul că UE e în curs de a adopta Legea Restaurării Naturii arată că România ar trebui să se concentreze pe restaurarea Deltei Dunării – ameliorând sănătatea acestui ecosistem mlăștinos de importanță planetară și acționând spre beneficiul comunităților locale din locuri precum Mahmudia, care rămân ferm opuse revenirii la zilele dezolante ale agriculturii la scară amplă”, a precizat ea.

Articol de Craig Turp-Balazs / Traducere: Andrei Suba