Modelul de guvernare PSD ”în liniște”: Trei Cabinete și peste 70 de miniștri schimbați în mai puțin de doi ani

PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2016 cu cel mai mare scor obținut vreodată de partid și, totuși, a generat cea mai mare instabilitate guvernamentală din istoria post-decembristă.

Din dorința de a controla fără rest exercitarea puterii, Liviu Dragnea a aplicat rețeta rafinată până aproape de perfecțiune în Teleorman: a plantat în funcțiile-cheie din partid și din stat oamenii șantajabili, mediocrii, analfabeții funcțional, beizadelele sau marionetele baronilor locali.

Rezultatul: în 22 de luni au fost rotiți pe la Palatul Victoria trei premieri și peste 70 de miniștri.

De ce a acționat Dragnea așa? Pentru că a înțeles perfect mecanismul de funcționare a PSD: el poate controla partidul prin intermediul Comitetului Executiv, iar CEx-ul poate  fi dominat dacă are la mână cât mai mulți șefi de filiale. Iar șefii de filiale cei mai vulnerabili, cel mai ușor de controlat, sunt interimarii. La fel funcționează restul țării.

Să dai Economia pe mâna unui Andrușcă care (sic!) nu a descoperit încă limbajul articulat, Educația pe mâna unor agramați, să dai Transporturile unuia care este convins că autostrăzile aduc sărăcie și Cercetarea unuia care respinge evoluționismul, umplându-și golul din propriul creier cu teorii conspiraționiste, să lași Sănătatea în grija unui fost brancardier, să agăți Tineretul în loc de broșă la reverul fetei lu tata și să pui în vitrina Palatului Victoria o doamnă cu mari carențe de educație – asta înseamnă cinismul suprem în politică.

Cât au fost în Opoziție, PSD și Dragnea au reclamat permanent nevoia de liniște pentru a derula proiectele de dezvoltare a țării. Cât l-au avut pe Băsescu la Cotroceni, au urlat non-stop că scandalurile provocate de acesta fac rău țării.

Când a ajuns la Putere, beneficiind de acalmia totală dinspre Cotroceniul ocupat de Klaus Iohannis, Dragnea nu a mai avut pe ce da vina. În zadar a încercat să găsească inamicii în stradă, la ”haștag Rezist” sau printre sorosiști. Atunci a început să inventeze scandaluri acolo unde ele nu existau, dând vina pe ”statul paralel” care nu-l lăsa să facă treaba. A dat jos doi premieri, a amenințat-o și pe Dăncilă cu execuția politică, totul pentru a-și prezerva puterea și a scăpa de dosarele penale.

De doi ani, scandalurile se țin lanț de România. Nici un proiect semnificativ nu a demarat, nici o mare investiție nu a decolat, iar în majoritatea domeniilor contra-reforma e în floare. Justiția e pusă la pământ, educația s-a întors în epoca tristă a Ecaterinei Andronescu, baronimea jefuiește la propriu bugetele publice.

Singura preocupare a lui Dragnea este rezolvarea propriilor probleme – penale – și pe cele ale camarilei din jurul său. Pentru asta, dărâmă o țară. La propriu.