Modificarea Constituției, marele proiect prezidențial sau inițiativă PSD? / SURSE: Liberalii vor să clarifice regimul proprietății

PSD a anunțat că a format o comisie internă coordonată de senatorul Robert Cazanciuc cu scopul de a pune în discuție o serie de modificări la Constituție, la 30 de ani de la adoptarea legii fundamnetale în vigoare azi, cu mici ajustări operate în 2003 sub regimul Iliescu-Năstase (PSD).

Comisia ar funcționa încă din luna februarie și este coordonată de senatorul PSD, Robert Cazanciuc. Însă nu este deloc clar de ce ar fi înființat PSD, la două luni după ce a pierdut guvernarea și majoritatea în Parlament, o comisie care să discute despre eventuale modificări la legea fundamentală?

Ele nu se pot face decât cu majoritate calificată în Parlament, adică minim 66%, or PSD tocmai pierduse de două luni majoritatea simplă și guvernarea atunci când s-a decis să dezbată modificarea Constituției. Doar într-o colaborare cu PNL și UDMR, PSD ar putea obține cele 307 voturi necesare din total de 466.

”Noi am vorbit despre un proiect de țară și așa am ajuns la discuția despre Constituție. Lucrurile astea le faci când ești în opoziție, așezat și fără presiunea timpului. Dacă a fost un plan încă din februarie guvernarea cu PNL? Nu a fost niciun plan, discuția despre proiect de țară am început-o de anul trecut, din toamnă”, a explicat pentru G4Media.ro senatorul PSD, Robert Cazanciuc.

El a negat că PSD intenționează să modifice regimul semi-prezidențial, în care președintele este ales prin vot direct, într-unul parlamentar, cu președintele ales de Parlament. ”Nu s-a discutat niciodată despre așa ceva”, a mai spus Cazanciuc, care a admite însă că au fost puse în discuție la cele câteva dezbateri organizate până acum raporturile între puterile statului și atribuțiile președintelui.

”S-a pus în discuție, de pildă, clarificarea unor situații, dacă președintele României poate să facă discreționar o propunere de premier fără să țină cont de partidul care a câștigat alegeri. Apoi, dacă depui moțiune de cenzură, poate ar fi bine să depui și lista noului guvern, astfel încât un vot pentru moțiune să echivaleze cu un vot pentru instalarea noului guvern”, a explicat Cazanciuc pentru G4Media.ro.

Totuși, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, luni seara, că ideea trecerii la republică parlamentară ar fi fost luată în discuție de grupul de lucru, dar a spus că nu crede ” că această modificare este urgenţa României în acest moment”.

De notat că în afară de Ion Iliescu, nici un al pesedist (Năstase în 2004, Geoană în 2009, Ponta în 2014) n-a mai reușit să câștige alegerile prezidențiale prin vot direct, astfel că de 17 ani PSD nu a mai ocupat cea mai înaltă funcție în stat, adică n-a mai deținut toată.

Primul care a pus în circulație ideea alegerii președintelui la masa verde, de către un colegiu de electori sau de Parlament, a fost Adrian Năstase, preluată apoi de Liviu Dragnea.

Trecerea la o republică parlamentară, cu președinte ales de Paralment, nu are însă susținere în PNL. Potrivit juriștilor liberali consultați de G4Media.ro, un astfel de sistem funcționează cu partide închegate, responsabile, ”în care valoarea este respectată și promovată”. În opinia liberalilor, PSD se teme de votul poporului la prezidențiale, motiv pentru care forțează dezbaterea despre schimbarea regimului constituțional.

Juriștii liberali admit că există serioase probleme generate de regimul semi-prezidențial din România, care a provocat inevitabil conflicte între președinte și premier, însă spun că acestea ar putea fi rezolvate prin clarificarea relației dintre cele două puteri.

”Constituția a fost scrisă în 1991 sub influența psihologică a dictaturii care tocmai trecuse, preocuparea redactorilor (Muraru și Iorgovan) a fost să fărâmițeze puterea între Președinte, Parlament și partide pentru a nu face posibilă o nouă dictatură. Acel pericol a trecut, acum e nevoie de coerență, care se poate obține ușor clarificând relația Președinte- Guvern prin câteva articole suplimentare și organizând mai bine mecanismul desemnării prim-ministrului”, a declarat pentru G4Media.ro un jurist liberal.

Pe de altă parte, liberalii doresc să clarifice regimul proprietății, potrivit unor surse G4Media.ro.  PNL ar dori garantarea proprietății private fără niciun fel de alte condiționări.

În prezent, articolul 44 din Constituție prevede că ”Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.”

Ne e clar ce anume doresc liberalii să modifice la regimul proprietății. Pe de altă parte, Robert Cazanciuc susține că ar trebui dezbătut dacă nu ar trebui reglementată în legea fundamentală chestiunea utilizării Inteligenței Artificiale (AI).

Pe lîngă cele de mai sus, un alt obiectiv important al modificării Constituției ar fi regionalizarea.

Din explicațiile publice s-ar înțelege că ar fi vorba despre nevoia de a introduce în legea fundamentală regiunea, ca formă de organizare administrativ teritorială, în condițiile în care acum există doar județe.

Regiunile ar fi necesare, în primul rând, la dezvoltarea coerentă a unor proiecte de infrastructură mai mari, cum ar fi drumurile între mai multe județe, accesul la fonduri europene destinate regiunilor și, în general, pentru o mai bună administrare locală.

Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Prin urmare, peste câteva zile se împlinesc 30 de ani de la adoptarea legii fundamentale, revizuită în 2003 tot de PSD, sub guvernul Năstase.

Potrivit surselor G4Media.ro, președintele Klaus Iohannis este la rândul său interesat de modificarea Constituției, pentru a rămâne în istorie drept președintele sub care s-a reformat din temelii legea fundamentală la 30 de ani de la adoptarea ei. Ar fi una dintre puținele realizări notabile în cei șapte ani de mandat scurși până acum, de la câștigarea alegerilor în decembrie 2014.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea