Modificări aduse Codului penal: A fost eliminată posibilitatea împăcării în cazul infracțiunilor de furt și au fost înăsprite prevederile referitoare la infractorii sexuali şi la traficanţii de persoane

Deputaţii au adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, una dintre acestea vizând eliminarea posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt, transmite Agerpres.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.231 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt prevăzute la art.228, art.229 alin.(l), alin.(2) lit.b) şi c), precum şi art.230.

Proiectul de lege face referire astfel la articolul 228 din Legea 286/2009 privind Codul penal care defineşte tipurile de furt şi la articolul 229, care defineşte furtul calificat, precum şi la articolul 230 care defineşte furtul în scop de folosinţă ca fiind furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, precum şi folosirea folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă.

Infracţiunile la care se referă proiectul de lege, cuprinse în articolul 229 din Codul penal, sunt: furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun, în timpul nopţii, de o persoana mascată, deghizată sau travestită, furtul prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase; furtul săvârşit prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, furtul săvârşit prin violare de domiciliu sau sediu profesional sau de către o persoana având asupra sa o armă. În acelaşi articol sunt prevăzute şi pedepsele aferente cuprinse între 1 – 7 ani de închisoare.

Potrivit unui amendament, alineatul (4) al articolului 154 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art.218 şi art.220, în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului”.

Forma actuală a alineatului (4) al articolul 154 din Codul Penal – care se referă la termenele de prescripţie a răspunderii penale – este următoarea: „În cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului”.

Deputatul neafiliat Oana Bîzgan a precizat, în plen, că propunerea rezolvă o propunere mai veche privind pedepsirea infractorilor sexuali şi a traficanţilor de persoane, dar în care s-a strecurat o eroare materială. „Bunele intenţii şi eforturile constante nu sunt suficiente, munca noastră este mult prea importantă pentru vieţile oamenilor. Nu este loc de erori, chiar dacă atunci ele nu au fost făcute cu rea intenţie”, a precizat deputata.

Conform noului Cod penal, intrat în vigoare în data de 1 februarie 2014, este posibilă împăcarea părţilor în faza de urmărire penală sau în faza de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti, deşi gravitatea infracţiunilor este deosebit de mare, se arată în expunerea de motive.

„Mobilizarea poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor în cazul acestor infracţiuni este foarte mare, necesitând resurse umane şi materiale însemnate, pentru că, după luni de investigaţii a organelor de urmărire penală, toată munca acestora să fie lipsită de eficienţă printr-o simplă împăcare a părţilor. Astfel, inculpaţii care comit astfel de infracţiuni vor avea interesul să se împace doar în cazul infracţiunilor unde există probe clare, certe împotriva lor (…), existând posiblitatea reală ca făptuitorii să rămână nepedepsiţi. În unele situaţii, de la banale infracţiuni de furt calificat se ajunge ca acestea să degenereze în infracţiuni mult mai grave, respectiv tâlhării sau chiar infracţiuni de omor”, argumentează expunerea de motive.

Camera Deputaţilor este decizională în cazul acestui proiect de lege.

sursa foto: Inquam Photos/ George Calin