Moldova, propria securitate și Cenușăreasa

Autoritățile Republicii Moldova nu au luat nicio măsură pentru a implementa noua strategie de apărare a țării, preferând să ignore amenințările din ce în ce mai mari la adresa securității sale naționale, se arată într-o analiză publicată de Sinopsis.info.

Moldova nu a reușit nici până în acest moment să-și reformeze și să-și consolideze sistemul propriu de apărare, au declarat diferiți experți pentru BIRN, în ciuda unui risc crescut de securitate din partea separatiștilor care controlează regiunea transnistreană, precum și din partea forțelor ruse staționate acolo.

Aproximativ 1.500 de soldați ruși și 13.000 soldați ai forțelor militare active locale, loiale regimului secesionist de la Tiraspol, desfășurate pe malul stâng al Nistrului, reprezintă o iminentă amenințare la adresa securității țării, se arată în Strategia națională de apărare a Republicii Moldova, adoptată în luna iulie a acestui an.

Expertul în securitate, Dumitru Mînzărari, menționează că forțele separatiste și ruse depășesc în mod semnificativ capacitățile Moldovei și sunt „suficiente pentru a lansa o agresiune hibridă, similară cu cea pe care Rusia a folosit-o pentru a prelua controlul în Donbas [în estul Ucrainei]”.

„Dacă Republica Moldova nu va lua măsuri pentru a descuraja și a se pregăti pentru a respinge o astfel de agresiune, Rusia va folosi această amenințare în negocierile cu ușile închise pentru a șantaja Chișinăul până se va supune”, a adăugat el.

Mînzărari și alți experți se plâng că, dincolo de adoptarea unei noi strategii de apărare și de promisiunea unei reforme aprofundate a sistemului de apărare, guvernul Republicii Moldova nu a făcut mare lucru pentru a implementa noul document.

Guvernul nu a făcut nici măcar primul pas important pentru creșterea cheltuielilor necesare apărării, spun experții.

„Moldova a adoptat o nouă Strategie Națională de Apărare în iulie, dar nu putem vedea nicio schimbare în bugetul de stat”, a declarat pentru BIRN Rosian Vasiloi, expert al IDIS „Viitorul”.

„Vrem să vedem creșterea bugetului, care a fost promisă, pentru a face o reformă reală”, a adăugat el.

Vasiloi susține că o problemă este clasa politică din Moldova, „care lasă securitatea și apărarea să fie Cenușăreasa țării”, în timp ce autoritățile separatiste din regiunea transnistreană întreprind numeroase eforturi pentru propria armată.

„Regimul transnistrean a aprobat deja un buget și a acordat 1,4% din PIB pentru Ministerul Apărării, însă întregul sector de securitate primește aproximativ 6,4%”, a explicat el.

„Acestea includ miliția, serviciile de securitate, KGB și așa mai departe”, a adăugat Vasiloi. El a menționat că de câțiva ani Transnistria a crescut în mod constant alocația bugetară pentru apărare.

Istoria lungă de neglijare a apărării naționale

De la destrămarea Uniunii Sovietice și independența Republicii Moldova în 1991, toate guvernele au neglijat sectoarele de apărare și de securitate.

Deși prezența Rusiei în Transnistria, după scurtul conflict din 1992, a creat un risc major de securitate pentru Chișinău, care a crescut după războiul georgian din 2008 și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Moldova a continuat să aloce fonduri reduse pentru apărare și a arătat un interes scăzut în reformarea și modernizarea sectorului de apărare.

„Este alarmant faptul că ambele cazuri prezintă mari asemănări cu situația din Moldova – o pretenție teritorială indirectă și prezența militară rusă pe teritoriul țării-țintă”, a declarat Mînzărari pentru BIRN.

El a adăugat că, odată cu refuzul Rusiei de a retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, în contradicție cu legea internațională și moldovenească și în contextul ezitării internaționale de a se confrunta cu Moscova, era foarte probabilă o repetare a agresiunii armate ruse în Moldova.

Situația a devenit și mai complicată după noiembrie 2016, când președintele pro-rus, Igor Dodon, a preluat puterea.

El a făcut tot ce a putut pentru a bloca sau a întârzia adoptarea noii strategii de securitate și apărare, precum și numirea unui nou ministru al apărării.

Chișinăul rămâne în continuare prins între Moscova și propaganda politică pro-rusă, pe de o parte, și necesitatea unor reforme eficiente a armatei proprii, cu ajutorul NATO, a partenerilor occidentali și a Ucrainei vecine.

În ciuda îngrijorării crescânde, Moldova alocă mai puțin de 0,4% din PIB pe an pentru apărare, o sumă mică care acoperă abia salariile celor 6.500 de soldați și nevoile lor minime de logistică. În ultimii ani, totuși, Moldova a participat la numeroase exerciții militare internaționale, împreună cu armatele statelor membre NATO și Ucraina.

Din octombrie 2017, opiniile pro-occidentale ale noului ministru al apărării, Eugen Sturza, au schimbat politicile de apărare ale Republicii Moldova.

Noua strategie promite să reformeze întregul sistem, să pună capăt serviciului militar obligatoriu până în 2020 și să dezvolte parteneriate strategice, în special cu SUA și România.

Aceste parteneriate au permis Moldovei să aibă sute de ofițeri și soldați pregătiți în conformitate cu standardele NATO, să își consolideze expertiza și să dezvolte noi tactici și strategii.

Pe plan politic, între timp, premierul Pavel Filip a căutat să consolideze relația cu Ucraina, un partener strategic, împotriva ambițiilor militare rusești din regiune.

Citește analiza integrală semnată de Mădălin Necșuțu pe Sinopsis.info