Moment critic pentru democrație: cenzura, reinstaurată de o instituție a statului. Cum a ajuns Biroul Electoral Central să limiteze ilegal libertatea de exprimare

Cenzura oficială a revenit în România după  35 de ani. Personaje neafiliate politic, unele cunoscute precum Cristi Danileț ori Adrian Papahagi, altele nu, sunt cenzurate zilnic de Biroul Electoral Central (BEC) pe baza unei interpretări complet eronate a legislației europene. BEC a luat în ultimele zece zile nu mai puțin de 166 de decizii prin care cere marilor platforme sociale să cenzureze postările unor personaje. BEC, populat cu personaje necunoscute marelui public, se transformă într-o instituție orwelliană care plantează semințele unei restrângeri drastice a libertății de exprimare.

• Ce face mai exact BEC? Cere marilor rețele Facebook ori Tiktok să șteargă postări prin care diferite persoane își exprimă opinii politice în campania electorală. Motivul cererii de cenzurare? BEC consideră că aceste persoane sunt ”actori politici”, ceea ce i-ar supune unor reglementări drastice la nivel european și local.

Doar că premisa de la care pleacă Biroul Electoral Central este una pur și simplu greșită. BEC invocă în toate deciziile sale Regulamentul UE 900 din 2024, care definește extrem de clar actorii politici și modul în care aceștia au dreptul să facă publicitate politică. Or, textul foarte clar al Regulamentului UE arată că nici Danileț, nici Papahagi, nici alte zeci de persoane private nu sunt actori politici.

E revoltător că un organism al statului, compus din judecători, membri ai Autorității Electorale Permanente (AEP) și reprezentanți ai partidelor, își permite să reintroducă cenzura oficială. Oameni simpli descoperă că o mână de birocrați anonimi le interzic să își exprime opinia politică, să spună pe cine vor să voteze și pe cine nu, să critice candidații la prezidențiale.

O atmosferă sufocantă se lasă iarăși peste țară, cum am văzut și anul trecut, când marea coaliție PSD-PNL a apăsat cu atâta putere pe societate încât oamenii au votat cu sete de răzbunare la prezidențialele anulate din noiembrie.

Primii care au sesizat abuzul de putere sunt cele opt orrganizații membre ale Coaliției ONG-uri pentru Cetățean. ”Cele mai multe dintre aceste decizii BEC sunt, de fapt, încălcări ale libertății de exprimare a simplilor utilizatori de rețele sociale. Prin urmare BEC împiedică alegătorii să își exprime liber opiniile și preferințele politice”, aratău ONG-urile într-o scrisoare deschisă din 7 aprilie.

Un expert juridic consultat de G4Media a dat o explicație similară: ”interpretarea BEC în privința mesajelor online a persoanelor fizice care nu sunt un actor politic, și nu au o împuternicire din partea acestora, este una eronată și încalcă libertatea de exprimare a acestora”.

Cum a ajuns BEC la acest abuz care lovește în libertatea de exprimare, adică fundamentul unei societăți democratice?

Biroul Electoral Central a asimilat aceste persoane cu ”actori politici”, invocând prevederile din Regulamentul UE 900/2024, precum și Ordonanţa de urgență nr. 1/2025, Regulamentul UE 2065/2022 și Legea 50/2024. Toate aceste acte legislative trasează cadrul în care se poate face publicitate politică pe rețelele sociale.

Cheia de boltă a demonstrației juridice a BEC este însă calitatea de ”actori politici” a persoanelor pe care le vrea cenzurate. Or, Regulamentul UE 900/2024 indică foarte clar ce este un ”actor politic”:

Art. 3, alineatul 4: „actor politic” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a) un partid politic sau o entitate legată direct sau indirect de sfera de activitate a unui astfel de partid politic;
(b) o alianță politică
(c) un partid politic european
(d) un candidat la orice mandat electiv sau deținătorul unui mandat electiv, de la nivelul Uniunii sau de la nivel național, regional și local sau la oricare dintre funcțiile de conducere din cadrul unui partid politic;
(e) un membru din cadrul instituțiilor UE, cu excepția CJUE, a BCE și a Curții de Conturi, sau din cadrul administrației unui stat membru de la nivel național, regional sau local;
(f) o organizație de campanie politică cu sau fără personalitate juridică, înființată exclusiv în scopul de a influența rezultatul unui scrutin sau al unui referendum;
(g) orice persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate la literele (a)-(f) și care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre aceste persoane sau organizații;

E clar că persoanele cenzurate de BEC nu se încadrează în această definiție clară a ”actorului politic”. Nici Danileț, nici Papahagi, nici zecile de internauți anonimi nu sunt candidați, nu reprezintă și nu acționează în numele partidelor.

Cu alte cuvinte, când a decis să cenzureze postările acestor persoane, ”BEC nu a făcut dovada existenței unui raport de reprezentare a unui actor politic de către persoana fizică sancționată sau de însărcinare de a acționa în numele unui actor politic de către persoana fizică sancționată cu eliminarea conținutului online considerat ilegal. BEC a operat pe baza unei prezumții generate de conținutul mesajului politic, asociind mesajul politic cu presupunerea că există un raport de reprezentare între actorul politic și persoana fizică sau de însărcinare de a acționa în numele unui actor politic de către persoana fizică”, după cum arată expertul consultat de G4Media.

Mai mult, BEC a interpretat eronat și prevederile legate de definirea ”publicității politice” din același Regulament UE 900/2024. Totul pentru a închide gura unor persoane care au tot dreptul constituțional la libera exprimare.

Cenzura instaurată de BEC e și un efect al incapacității instituțiilor de a ține drumul corect și echilibrat. De la lipsa oricărei reacții în cazul propagandei lui Călin Georgescu din 2024, BEC a ajuns acum la o reacție disproporționată și periculoasă. A pornit din extrema indolenței și a ajuns în extrema excesului de zel.

Sigur că deciziile BEC pot fi atacate în justiție, dar asta va dura luni bune, poate chiar ani. Până atunci, ele sunt executorii, ceea ce înseamnă că marile rețele sociale sunt obligate să șteargă postările reclamate de Biroul Electoral Central, pentru a evita ele însele sancțiuni.

Ce face BEC e răspunsul abuziv al statului căruia o parte semnificativă a societății i-a cerut să intervină după campania din 2024, când Călin Georgescu a exploatat slăbiciunile sistemului electoral și a explodat pe rețelele sociale. E și o lecție importantă aici: atenție când cerem statului să intervină în chestiunile legate de libertatea de exprimare, pentru că orice stat atât așteaptă. O ocazie să 0 restrângă.

Nu contează care sunt cauzele acestui abuz: neprofesionalism, teamă, rea-voință. Cert e că actele de cenzură ale BEC sunt un precedent teribil pentru sănătatea societății și ele trebuie să înceteze imediat. Altfel, peste un an ne vom trezi cu noi libertăți îngrădite, cu noi tentative de a restrânge drepturile constituționale.

Citește mai jos interpretarea juridică a expertului consultat de G4Media:

BEC a adoptat Decizia privind admiterea plângerii înregistrată cu nr. 884/BEC/P.R.2025/11.04.2025, formulată de AUR, se reclamă că materialele publicate pe platforma online foarte mare Facebook, de către utilizatorul cu numele Cristi Danileţ şi indicativul cristi.danilet, nu respectă legislaţia naţională în domeniul electoral.

BEC își motivează decizia prin următoarele argumente:

“Materialele încărcate pe platforma online foarte mare Facebook de utilizatorul cu numele Cristi Danileţ şi indicativul cristi.danilet – https://www.facebook.com/cristi.danilet, la data de 10 aprilie 2025, la următorul URL https://www.facebook.com/share/p/lAMJSWk2Rv/?mibextid=wwXIfr includ un îndemn pentru votarea unuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale.

Din analiza conţinutului postărilor reiese că acestea reprezintă materiale publicitare politice în sensul art. 16 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025.

De asemenea, din observarea datelor şi activităţii pe contul vizat rezultă calitatea de actor politic a titularului postării în sensul art. 3 pct. 4 lit. g) din Regulamentul 2024/900, prin aceea că autorul a acţionat în numele unui candidat, promovând obiectivele politice ale acestuia, conţinutul şi frecvenţa mesajelor postate depăşind sfera opiniilor politice exprimate cu titlul personal.

în acest sens, prezintă relevanţă faptul că titularul contului a efectuat mai multe postări prin care promovează obiectivele politice ale unui candidat şi care conţin un îndemn direct pentru alegători, în sensul de a-şi exercita dreptul de vot în favoarea candidatului indicat. O atare activitate derulată în perioada campaniei electorale excede limitelor dreptului la libertatea de exprimare, deoarece demersul autorului nu este acela de a-şi exprima propria opinie, ci în calitate de formator de opinie, de a atrage alegătorii în scopul exprimării dreptului de vot în favoarea candidatului susţinut de către acesta.”

Decizia și motivarea BEC sunt criticabile pentru următoarele considerente:

1. Art. 3 pct. 4 lit. g) din Regulamentul 2024/900, califică ca fiind actor politic

“orice persoană fizică sau juridică care

– reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate la literele (a)-(f) și

– care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre aceste persoane sau organizații;”

După cum reiese din definiție, pentru a fi actor politic în sensul tezei reglementate mai sus, persoana fizică trebuie să îndeplinească două condiții:

– să reprezinte sau să acționeze în numele oricărei persoane sau organizații menționate la literele (a)-(f) – adică: un partid politic, o alianță politică, un candidat la orice mandat electiv sau deținătorul unui mandat electiv, de la nivelul Uniunii sau de la nivel național, un membru din cadrul instituțiilor Uniunii, sau o organizație de campanie politică cu sau fără personalitate juridică.

Or, reprezentarea înseamnă „o persoană împuternicită să reprezinte pe cineva sau ceva, să țină locul cuiva, să acționeze în numele cuiva.”

De asemenea, a acționa în numele unui actor politic înseamnă a avea o “misiune sau însărcinare de a se prezenta sau de a acționa în numele cuiva.”

După cum reiese din conținutul mesajelor postate pe rețelele de socializare, persoana fizică nu se află în vreuna din cele două situații – de reprezentant sau persoană împuternicită a unui actor politic – pentru a fi calificat ca fiind un actor politic.

BEC nu a făcut dovada existenței unui raport de:

– reprezentare a unui actor politic de către persoana fizică sancționată sau

– de însărcinare de a acționa în numele unui actor politic de către persoana fizică sancționată cu eliminarea conținutului online considerat ilegal.

BEC a operat pe baza unei prezumții generate de conținutul mesajului politic, asociind mesajul politic cu presupunerea că există un raport de reprezentare între actorul politic și persoana fizică sau de însărcinare de a acționa în numele unui actor politic de către persoana fizică.

– a doua condiție, care nu mai are relevanță ca urmare a neîndeplinirii primului element, este ca persoana fizică să promoveaze obiectivele politice ale unui actor politic/”

2. Activitatea persoanei fizice, mesajul acestuia din mediul online nu este „publicitate politică” în sensul Art. 3 pct. 2 lit. a. din Regulamentul (UE) 2024/900, potrivit căruia

„publicitate politică” înseamnă

 pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea, prin orice mijloace, a unui mesaj,

 în mod normal în schimbul unei remunerații sau

 prin activități interne sau ca parte a unei campanii de publicitate politică:

(a) de către un actor politic, pentru acesta sau în numele lui, cu excepția cazului în care mesajul este de natură pur privată sau pur comercială; sau..

Este lesne de observat că în speță nu există nicio dovadă a existenței unei remunerații, cum nu suntem nici în prezența unei activități interne sau parte a unei campanii publicitare. De asemenea, nu suntem nici în prezența unui actor politic, persoana fizică în cauză, fiind un cetățean, formator de opinie, are își exercită libertatea de exprimare cu privire la un proces electoral.

3. Nu pot fi reținute nici motivările întemeiate pe art. 16 alin. (5) din OUG nr. 1 din 2025, care definesc în sens larg ce se înțelege prin material publicitar politic:

(5)” În sensul prezentei ordonanțe de urgență, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.”

Această definiție trebuie coroborată cu definiția actorului politic iar pentru a califica o persoană fizică ca fiind actor politic, trebuie a fi îndeplinite cerințele de la pct. 1 a prezentei analize.

Mai mult, nici argumentele prevederilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, nu sunt aplicabile, persoanele fizice în speță, nu sunt actori politici în sensul legislației UE și naționale, așa cum am demonstrat anterior.

(4) “Cheltuielile privitoare la realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de beneficiarii acestora – candidaţi independenţi, partide politice sau alianţe politice.”

4. Considerăm că BEC ar putea să dispună un ordin de eliminare a conținutului ilegal, în condițiile în care persoana fizică are un comportament neautentic în mediul online. Prin comportament neautentic înțelegem acele acțiuni prin care un mesaj devine manipulator și afectează capacitatea cetățeanului să decidă în mod autonom asupra unor subiecte de interes public, cum ar fi alegerile. În aceste cazuri sunt aplicabile prevederile Regulamentului (UE) 2022/2.065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale.

Pentru considerentele de mai sus, apreciem că interpretarea BEC în privința mesajelor online a persoanelor fizice care nu sunt un actor politic, și nu au o împuternicire din partea acestora, este una eronată și încalcă libertatea de exprimare a acestora.