Moment istoric la Belfast: Premierul britanic, Rishi Sunak, o îmbrățișează pe noua șefă a Executivului Irlandei de Nord, politiciana separatistă Michelle O’Neill

În provincia britanică Irlanda de Nord au loc evenimente istorice: după ce a fost învestită sâmbătă în funcție de Adunarea legislativă, O’Neill a dat azi mâna și a fost îmbrățișată de prim ministrul britanic Rishi Sunak. La întâlnire a fost prezent și prim ministrul Republicii Irlanda, Leo Varadkar.

Pentru a înțelege semnificația istorică a acestui moment trebuie spus că O’Neill este reprezentanta partidului Sinn Fein (SF), aripa politică a organizației paramilitare Armata Republicană Irlandeză (IRA), care militează consecvent pentru reunificarea provinciei cu Republica Irlanda. O’Neill este primul politician separatist care ocupă cea mai înaltă funcție executivă în provincie.

Premierul Sunak este liderul Partidului Conservator, numit și unionist, care susține ferm rămânerea Irlandei de Nord în Regatul Unit. Până nu demult o astfel de întâlnire ar fi fost de neconceput. Mulți politicieni Conservatori consideră și acum Sinn Fein fațada unei organizații teroriste.

Dar vremurile s-au schimbat și la sfârșitul lunii ianuarie negocierile dintre Sinn Fein și Partidul Democrat Unionist (DUP), care susține rămânerea Irlandei de Nord în Regatul Unit au ajuns la un deznodământ, cu ajutorul guvernului britanic care le-a intermediat.

DUP boicota guvernarea de la alegerile din 2022 când Sinn Fein a devenit pentru prima oară cel mai mare partid din provincie și urma să primească funcția de First Minister – șef al executivului.

Unioniștii protestau împotriva controalelor vamale efectuate asupra mărfurilor provenite din Marea Britanie, ca parte acordului post-Brexit care menține provincia în piața unică europeană, condiție necesară păstrării deschise a frontierei dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda, singura pe uscat dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.

În urma unor concesii ale UE, acordul a fost amenajat și controalele vamale relaxate, iar DUP a acceptat să revină la guvernare. Potrivit Acordului din Vinerea Mare din 1998 care a pus capăt unui război civil de aproape 30 de ani, Irlanda de Nord nu poate fi guvernată decât prin consensul celor două mari comunități – republican-separatistă și protestant-unionistă.

Odată cu numirea alegerea lui O’Neill ca șefă executivului a fost numită și Emma Little-Pengelly, din partea DUP, în funcția de adjunctă a sa.

Acum, problema cea mai urgentă, după doi ani de guvernare directă de la Londra, prima prioritate este finanțarea serviciilor publice în provincie și guvernul britanic a acceptat o finanțare suplimentară de 3,3 miliarde de lire sterline, ceea ce înseamnă că nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor din Irlanda de Nord va fi cel mai ridicat din întreg Regatul Unit, cu 24% mai mare decât în Anglia, în timp ce în Scoția și Țara Galilor acest nivel este cu doar 15% mai ridicat decât în Anglia.

Cu această ocazie premierul Sunak a insistat că liderii politici din provincie ar trebui să se concentreze pe preocupările „zilnice” ale oamenilor din Irlanda de Nord, mai degrabă decât pe perspectiva unui referendum privind reunificarea.

El a precizat că „schimbarea constituțională” nu este o prioritate, ca răspuns la comentariile din weekend ale dnei O’Neill, în care aceasta a afirmat că un referendum privind frontiera ar putea fi organizat în următorii 10 ani. Premierul Varadkar a refuzat să facă orice comentarii cu privire la un referendum de frontieră.

Guvernul britanic are ca poziție oficială neutralitatea față de situația constituțională din provincie. Convocarea unui referendum de către guvernul de la Londra depinde de înregistrarea unui sprijin semnificativ pentru reunificare cu Republica Irlanda în sondaje de opinie pe o perioadă de cel puțin un an. În ultimii ani sondajele de opinie au arătat constant sprijin majoritar în favoarea menținerii Irlandei de Nord în Regatul Unit în pofida faptului că populația de religie declarat catolică o depășește pe cea protestantă.

Irlanda de Nord au luat ființă în 1921 în urma partiției insulei Irlanda, din care a rezultat o provincie britanică și un stat republican irlandez independent. Populația Irlandei de Nord este de circa 1,9 milioane de locuitori, față de 67 de milioane Regatul Unit și cinci milioane Republica Irlanda.