Moment istoric: Vot final pentru Brexit în Parlamentul European/ Cine câștigă și cine pierde după plecarea europarlamentarilor britanici / Cum a ajuns grupul PPE marele câștigător al Brexit-ului / Socialiștii, verzii și Renew slăbesc

Deputații urmează să aprobe, miercuri, Acordul de Retragere a Marii Britanii din UE, printr-un vot programat la ora 18:00 (19:00 ora României), informează serviciul de presă al Parlamentului European.

În cadrul sesiunii plenare din Bruxelles, Parlamentul va vota Acordul privind Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.

Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, Charles Michel, Președintele Consiliului European, Maroš Šefčovič, Vicepreședintele Comisiei Europene și Michel Barnier, Negociatorul-șef al UE pentru Brexit sunt așteptați să participe la dezbaterea cu liderii grupurilor politice, care va avea loc înaintea votului și va începe în jurul orei 16:15 (17:15 în România).

Pentru a intra în vigoare, Acordul de retragere dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit trebuie aprobat de către Parlamentul European cu majoritatea simplă a voturilor exprimate înainte de a fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu. După vot, Președintele Sassoli va face o declarație în plen, urmând ca deputații britanici și liderii de grupuri politice să fie invitați pentru marcarea acestui moment, în cadrul unei scurte ceremonii în zona Yehudi Menuhin, în jurul orei 18:15 (19:15 în România).

Plecarea aleșilor britanici provocată de Brexit va rearanja cărțile în Parlamentul European: profită dreapta, dar sunt afectați liberalii, verzii și socialiștii, iar aceștia din urmă caută să-și ralieze neafiliații pentru a se întări, scrie publicația belgiană Le Vif, citată de Rador.

După divorț, Parlamentul va avea 705 de aleși față de 751, deoarece numai 27 din cele 73 de locuri rămase vacante după plecarea britanicilor vor fi redistribuite. Celelalte 46 vor fi rezervate pentru venirea unui nou stat membru. În ajun de Brexit, 72 din aceste 73 de locuri erau ocupate, un eurodeputat preferând parlamentul de la Westminster Parlamentului European.

Grupul Partidului Popular European (PPE) este cel mai mare câștigător după Brexit.

El nu pierde niciun loc, deoarece conservatorii britanici optaseră pentru secesiune în urmă cu peste zece ani, în mai 2009, pentru a forma o alianță cu cehii din ODS și polonezii din PiS în cadrul grupului anti-federalist și eurosceptic ECR. Mai mult, dreapta pro-europeană recuperează cinci locuri și cu 187 de aleși confirmă faptul că este de neocolit pentru a forma majorități.

Grosul celor care pleacă aparține partidului Brexit al lui Nigel Farage: 27 de aleși. Dar ei nu au găsit niciun grup pentru a-i primi și singurul efect al dispariției lor este reducerea numărului neafiliaților, care scade de la 57 la 31, cu un nou sosit. “Nimeni nu-i va regreta”, a persiflat fostul prim-ministru liberal belgian Guy Verhofstadt.

Grupul lui, Renew Europe, este cel mai afectat de Brexit. Plecarea celor 17 aleși LibDem coboară efectivele sale de la 108 la 97, o diminuare atenuată de sosirea a șase nou veniți.

Renew rămâne a treia forță politică din Parlament, mult în urma socialiștilor care pierd 10 aleși laburiști, dar limitează daunele la 148 de aleși față de 154 înainte de Brexit, cu 4 nou sosiți.

Verzii pierd la toate capitolele: a 4-a forță înainte de divorț cu 74 de aleși, scad la 67 și își cedează locul extremei drepte Identitate și Democrație, cu 76 de aleși grație unui număr de trei nou veniți.

Grupul ECR este a 6-a forță cu 59 de aleși și Stânga Unitară Europeană (radicală) a 7-a cu 40 de locuri.

Cei 27 de nou veniți sunt 5 francezi, 5 spanioli, 3 italieni, 3 olandezi, 2 irlandezi, 1 polonez, 1 român (Victor Negrescu, PSD), 1 suedez, 1 austriac, 1 croat, 1 danez, 1 finlandez, 1 eston și 1 slovac.

Vreo 15 aleși neafiliați sunt râvniți de toți. Verzii sunt consultați în ce privește oportunitatea de a primi trei aleși independentiști catalani, printre care fostul președinte separatist Carles Puigdemont, și cei 14 aleși italieni ai Mișcării 5 stele (M5S, anti-sistem). Dar grupul este foarte divizat, a declarat pentru AFP copreședintele lui, Philippe Lamberts.

“Unii vor să folosească toate mijloacele pentru redeveni a 4-a forță, dar alții preferă să aștepte. Grupul se va poziționa în săptămânile următoare”, a dat el asigurări.

Renew Europe este de asemenea tentat să-i includă pe aleșii Mișcării 5 stele, dar această formațiune e la fel de divizată ca și Verzii, potrivit unei surse interne. Guy Verhofstadt stabilise contacte în legislatura precedentă, dar renunțase în fața amenințării cu sciziunea.

Săptămânile care vor urmă după plecarea britanicilor ar putea fi marcate de alte mișcări. PPE trebuie să decidă pe 3 februarie dacă îl exclude sau nu pe prim-ministrul ungar, Viktor Orban, pentru a sancționa încălcările de către el ale statului de drept. Fidesz are 14 aleși în Parlamentul European.

Liderii săi ar dori să formeze un nou grup, dar nu reușesc să găsească aliați, s-a aflat din interiorul PPE. Trebuie cel puțin 25 de aleși care să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre pentru a constitui un grup.

Sursa: Le Vif/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu