Montreal: Agenţi anti-zvon vor combate informaţiile false despre imigranţi
Primăria oraşului Montreal din Canada vrea să înfiinţeze o reţea de agenţi care să combată zvonurile şi informaţiile false despre imigranţi, aceasta reprezentând o nouă strategie menită să dezvăluie prejudecăţile împotriva acestora. Proiectul testat în metropola canadiană se bazează pe un experiment implementat deja în oraşul spaniol Barcelona. Agenții anti-zvon vor fi persoane instruite să-i combată pe cei care transmit stereotipuri despre imigranți, urmând să comunice „veşti bune” despre aceştia.
(Foto: Inquamphotos/Octav Ganea)
Iniţiativa vine în contextul în care Canada a cunoscut în ultimul an şi jumătate, pe lângă imigranţii legali, un aflux de cereri de azil ale celor fugiți din America din calea politicilor restrictive de imigrație ale Administrației Trump. Sondaje de opinie recente indică o creştere semnificativă a sentimentelor anti-imigraţie şi, în special, anti-musulmane ale canadienilor.
Oficialii locali susţin că agenții anti-zvon vor fi pregătiţi să intervină în cazul în care întâlnesc persoane care transmit stereotipuri şi informaţii false despre imigranţi. Agenți vor proveni din medii sociale diferite: angajatori, muncitori, personalități media, oameni de afaceri etc. „Ne-am dat seama că una dintre cele mai bune căi de a combate prejudecățile este să intervenim în viața de zi cu zi, atunci când interacţionăm cu prietenii, colegii, familia,” a declarat Daniel de Torres, spaniolul care a stat la originea experimentului implementat în Barcelona.
Biroul pentru integrarea noilor imigranți din Montréal (BINAM) este cel care va monitoriza şi supraveghea implementarea proiectului în metropolă. Potrivit directorului interimar, Véronique Lamontagne, Montreal este cunoscut drept un oraş deschis şi care acceptă persoane venite din afară, însă acest lucru nu îl face imun la prejudecăți: „Vorbind despre zvonuri, acest lucru ne deschide ușa dialogului. Noi nu dăm vina pe nimeni, nu spunem Eşti rasist; abordarea noastră este foarte ludică, ceva care se bazează cu adevărat pe schimbarea mentalităților pe termen lung. ”
Proiectul-pilot va fi realizat în parteneriat cu diferite organizații comunitare, între care Carrefour des ressources en interculturel (CRIC), care desfășoară deja ateliere anti-zvon în oraș. Directorul executiv al CRIC, Véronika Islas, a afirmat că experimentul nu se referă doar la prejudecățile legate de nou-veniți, ci și la cele pe care imigranții le pot avea despre ţara lor de adopţie. Grupuri comunitare și centre de ocupare a forței de muncă vor fi implicate în dezvoltarea acestui proiect.
Cercetătorii vor examina cu atenţie tot ce se va face în timpul proiectului-pilot, pentru a face ceea ce nu a fost realizat în Barcelona, și anume să documenteze rezultatele unei astfel de abordări. „Trebuie să ne asigurăm că punem energie în evaluarea impactului acestui program, deoarece, pe teren, vedem că funcționează, însă el trebuie să fie documentat pentru a convinge cetățenii și factorii de decizie politică că este ceva ce merită făcut,” a declarat antropologul Bob White, directorul Laboratorului de Cercetare a Relațiilor Interculturale de la Universitatea din Montreal. „Nu este un program documentat, dar am impresia că este mult mai eficient și mult mai ieftin decât campaniile tradiționale de conștientizare ale opiniei publice,” a afirmat White.
Programul de formare a agenţilor anti-zvon este în curs de dezvoltare, pasul următor urmând să fie recrutarea acestora. Dacă totul merge conform planurilor, agenţii ar trebui să-şi poată începe activitatea la sfârșitul lunii august sau începutul lui septembrie.
Pe lângă agenţii anti-zvon (care vor acţiona practic ca nişte agenţi de influenţă şi de răspândire a „veştilor pozitive” despre imigranţi), Montreal pregătește în prezent o strategie de comunicare care va include, printre altele, reclame, broșuri și clipuri video cu celebrități și oameni de afaceri care vor vorbi despre beneficiile imigrației în comunitățile lor.
Precedente. Iniţiativa autorităţilor din Montreal este inspirată dintr-un experiment intitulat Antirumores dezvoltat de Fundaţia ACSAR din Barcelona şi care a inclus, pe lângă metropola spaniolă, oraşele Fuenlabrada, Getxo, Sabadell şi insula Tenerife.
Obiectivul principal al „Strategiei împotriva zvonurilor pentru prevenirea rasismului” a fost, aşa cum apare pe pagina de internet a campaniei, promovarea și consolidarea pe termen lung a unei strategii de relații publice și de educație în oraşele spaniole menţionate. Strategia anti-zvon implementată de Barcelona a urmărit să contracareze stereotipurile negative, zvonurile false legate de imigrație și diversitatea culturală.
În 2010, Consiliul Local din Barcelona a implementat o strategie de contracarare a zvonurilor negative legate de diversitatea culturală, combinând o serie de strategii, printre care crearea unei „rețele de cetățeni anti-zvon,” o campanie de relații publice și diverse activități educaționale. Proiectul a avut patru faze şi a fost implementat de-a lungul anului 2013.
În martie 2016, oficialii din Toronto au desfăşurat o campanie de educație publică pentru a combate afirmaţiile rasiste și zvonurile răuvoitoare despre refugiații sirieni, care au subminat eforturile făcute pentru integrarea acestora. Printre zvonurile combătute erau acela că toţi arabii și musulmanii sunt teroriști, că amenință sistemul social din Canada și beneficiază de generozitate guvernului în detrimentul canadienilor nevoiași.
Obiectivul pe termen lung al campaniei – aşa cum a fost anunţat el la momentul lansării – a fost acela de a aborda pe scară largă toate formele de rasism. Inițiativa a fost menită să urmeze modele create de campaniile anti-fumat sau cele împotriva şofatului sub influenţa alcoollului, care au făcut ca acestea să devină probleme importante în conştiinţa publicului canadian.
De ce e nevoie de agenţii anti-zvon. Dar care sunt motivele care justifică realizarea acestui proiect în Montreal? Aşa cum a afirmat şi Véronique Lamontagne, Montrealul – în ciuda renumelui său de oraş liberal şi deschis faţă de imigranţi – nu este imun la prejudecăţi. Situaţia a devenit şi mai delicată după ce Canada şi, în special, provincia Quebec au cunoscut în ultimul an şi jumătate, pe lângă imigranţii veniţi în mod legal, un aflux de cereri de azil ale celor fugiți din America din calea politicilor restrictive de imigrație ale Administrației Trump. Spre exemplu, în 2017 au fost depuse 50.420 de solicitări de azil în întreaga ţară, comparativ cu 23.930 de cereri în 2016.
Nu este, aşadar, de mirare că fenomenul a dus la intensificarea sentimentelor anti-imigraţie şi anti-musulmane ale canadienilor. Acest lucru este dezvăluit de mai multe sondaje de opinie recente şi studii care arată existenţa unui rasism sistemic (prezent, printre altele, în sistemul de educaţie, sănătate şi pe piaţa muncii).
De exemplu, sentimentele anti-musulmane sunt mai prezente în Quebec decât în restul Canadei, iar la nivelul întregii ţării, canadienii au atitudini mai negative față de musulmani decât faţă de alte grupuri (conform unui studiu publicat în luna martie a acestui an în Canadian Review of Sociology). Albii, catolicii, populaţia indigenă, minorităţile etnice şi membri ai comunităţii LGBT au primit cu toţii scoruri mai ridicate decât musulmanii atunci când canadienii au fost întrebaţi care sunt sentimentele lor faţă de aceste grupuri.
În Quebec, musulmanii au primit cel mai scăzut scor dintre toate grupurile (56%). În 2017, un studiu CROP a indicat de asemenea că 34% dintre locuitorii din Quebec erau de părere că imigranţii musulmani ar trebui să fie complet interzişi (la nivelul Canadei, acest procent a fost de 23%).
Concluziile studiului publicat în Canadian Review of Sociology contrazic în mod evident tendinţele liderilor politici din Quebec şi din Canada de a minimaliza existenţa sentimentelor anti-musulmane şi anti-imigraţie. Combaterea acestor atitudini este, de altfel, şi unul dintre motivele care stau la baza proiectului ce va duce la apariţia agenţilor anti-zvon în Montreal.
Surse: CBC, Radio Canada, Global News, Antirumores.com, Huffington Post Canada
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
9 comentarii