Moscova acuză Uniunea Europeană că alimentează ”confruntarea geopolitică” prin misiunea sa în Armenia

Diplomaţia rusă a acuzat joi Uniunea Europeană (UE) că alimentează „confruntarea geopolitică” prin trimiterea unei misiuni civile menite să supravegheze frontiera instabilă dintre Armenia şi Azerbaidjan, zonă pe care Rusia o consideră sfera sa de influenţă, informează AFP, citată de Agerpres.

Estimând că UE a devenit un „complice al SUA şi al NATO şi desfăşoară o politică de confruntare în spaţiul” postsovietic, Ministerul Afacerilor Externe rus şi-a exprimat convingerea că o misiune europeană în Armenia „va introduce confruntarea geopolitică în regiune şi va exacerba contradicţiile existente”.

De la începutul anilor 1990, Moscova este mediatorul tradiţional în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan, iar după războiul din 2020 a desfăşurat o misiune de menţinere a păcii în Nagorno-Karabah, teritoriu pe care Baku şi Erevan şi-l dispută.

Însă influenţa rusă în regiune a cunoscut un oarece declin, din cauza concurenţei geopolitice occidentale şi turce, dar şi din cauza ofensivei sale împotriva Ucrainei, ofensivă ce îi îngrijorează pe vecinii săi.

În opinia Moscova, prin trimiterea acestei misiuni, UE caută să „submineze eforturile de mediere ale Rusiei”.

De mai multe luni, europenii întreprind propriile tentative de mediere între Armenia şi Azerbaidjan. Cu toate acestea, misiunea pe care UE o va desfăşura nu a primit acceptul părţii azere.

La rândul său, Armenia denunţă de mai multe săptămâni lipsa de acţiune din partea Rusiei, a cărei misiune de menţinere a păcii nu a făcut nimic, potrivit Erevanului, pentru a împiedica blocada în curs a Nagorno-Karabah.

De peste o lună de zile, azeri care se prezintă drept apărători ai mediului şi care manifestează împotriva unor mine ilegale blochează un drum crucial ce leagă Armenia de Nagorno-Karabah, regiune separatistă din Azerbaidjan populată majoritar de armeni.

Din cauza acestui blocaj, enclava Nagorno-Karabah, care numără circa 120.000 de locuitori, se confruntă cu pene de curent şi de internet, precum şi cu probleme de încălzire şi de acces la hrană şi la medicamente.

„Aceasta este o politică de epurare etnică”, a denunţat joi prim-ministrul armean Nikol Paşinian în timpul unei reuniuni a guvernului, acuzând Azerbaidjanul că exercită „presiuni economice şi psihologice pentru a provoca un exod al armenilor din Karabah”.