Moscova și un posibil plan de federalizare a Moldovei

Pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare în Moldova – iar falia dintre Bruxelles și Chișinău se adâncește – Rusia insistă tot mai mult pe ideea federalizării Republicii Moldova.

Permanentul joc de șah din Moldova, dintre forțele pro-europene și cele pro-ruse, se apropie de un alt moment decisiv, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight.

După ce, în iunie și iulie anul acesta, guvernul declarat pro-european al Moldovei a inclus problema  retragerii trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană pe agenda ONU, OSCE și a NATO, Moscova a reacționat numindu-l, în 12 iulie, pe vice-premierul Dmitri Kozak drept noul reprezentant  însărcinat cu dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Moldova.

Ulterior, pe 6 septembrie, lângă Chișinău, liderul separatist transnistrean Vladimir Krasnoselski s-a întâlnit cu președintele R. Moldova, Igor Dodon, pentru a discuta rezolvarea conflictului. O zi mai târziu, Krasnoselski a fost chemat la Moscova, unde s-a întâlnit cu Kozak și unde se pare că au discutat despre păstrarea misiunii de menținere a păcii  în regiunea separatistă.

Ulterior, pe 26 septembrie, președintele Dodon a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu Kozak, cu care a discutat “în detaliu situația din Transnistria și despre… rezolvarea conflictului transnistrean”.

Analistul politic Ion Tăbârță afirmă că Dodon, care e susținut de Partidul Socialist, pro-Kremlin, e de acord cu o parte din planurile Rusiei pentru R. Moldova, inclusiv rezolvarea conflictului din Transnistria printr-o federalizare.

Socialiștii au și explicat beneficiile federalizării pe site-ul partidului lor.

“Dodon are misiunea de a pregăti societatea moldovenească pentru o posibilă federalizare a Republicii Moldova. El a susținut consecvent această idee în fața cetățenilor țării, ca fiind singura soluție viabilă pentru soluționarea conflictului transnistrean”, a declarat Tăbârță pentru BIRN.

Odată cu apropierea alegerilor din 24 februarie 2019 din Moldova, Rusia încearcă tot mai mult să convingă Chișinăul și Tiraspolul să accepte o soluționare a conflictului prin federalizare, explică Ion Tăbârță.

“Faptul că Rusia l-a solicitat pe Kozak înseamnă că Moscova consideră că este un context favorabil pentru revitalizarea acestui plan”, crede el.

Tăbârță  a adăugat că Moscova a creat câteva proiecte politice în Moldova pentru a-și spori influența, inclusiv partidul de opoziție al socialiștilor și un alt partid ”marionetă”, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, actualmente fugit în Rusia.

“Kremlinul apreciază că socialiștii au șanse mari să câștige majoritatea la viitoarele alegeri parlamentare“, spune analistul politic.

“În plus, în acest moment relațiile Moldovei cu UE sunt complicate. După alegeri, este puțin probabil ca la Chișinău să se creeze o alianță evident pro-europeană“.

Tăbârță subliniază că federalizarea e importantă pentru Moscova pentru că oferă Transnistriei putere de veto în cazul unor viitoare decizii importante ce ar putea fi luate de Chișinău, cum ar fi cele referitoare la apropierea de UE.

La nivel regional, asta ar transforma Moldova într-un avanpost al Rusiei, exercitând presiuni asupra Ucrainei în regiunea sudică a Odesei, dar și asupra României.

“Regiunea este importantă pentru Moscova, care deține un fel de triunghi geopolitic în nordul Mării Negre, format din Donbas, Crimeea și Transnistria“, a conchis Tăbârță.

Și alți analiști îi împărtășesc punctul de vedere. “Pericolul există. Vorbim de federalizarea Moldovei și de transformarea ei într-o semi-colonie rusească, în condițiile acestei federalizări”, afirmă Anatol Țăranu, fost ambasador al R. Moldova la Moscova.

Un alt analist politic, Vlad Țăranu, a declarat pentru Radio Chișinău că Moldova ar trebui să fie îngrijorată de “episoade care arată intenția permanentă a Rusiei de a o forța să accepte anumite scenarii care o fac și mai vulnerabilă decât e acum“.

Omul potrivit la locul potrivit

Postul lui Kozak a fost deținut anterior de Dmitri Rogozin, declarat persona non grata în Moldova, în august 2017, după ce a supărat autoritățile de la Chișinău afirmând că voia să decoreze luptători transnistreni care luptaseră împotriva armatei moldovene în timpul războiului din 1992.

Un apropiat al lui Putin, fost ofițer GRU, Kozak a mai fost folosit de Kremlin în situații complicate care implicau armata rusă.

În Moldova, numele lui este asociat cu un plan de federalizare din 2003, care ar fi trebuit să facă din Moldova, provinica autonomă Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria un stat federal, în care ultimele două entități s-ar fi bucurat de o importată autonomie.

“Oricând e vorba despre un proiect important, este trimis Kozak“ a declarat, pentru Moscow Times, Stanislav Belkovsky, șeful Institutului National de Strategie din Moscova.

După negocierea așa-numitului Memorandum Kozak, în 2003, el a fost numit reprezentant prezidențial după asediul de la Beslan (în septembrie 2004), în timpul celui “de-al doilea război cecen“. După ce Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, tot Kozak a avut rolul de a consolida incorporarea acestei regiuni în Federația Rusă.

Urmând același tipar, Kozak s-a ocupat de conflictele etnice din Moldova, legate de Transnistria, de Găgăuzia, de Caucazul de Nord, Cecenia și de minoritatea tătară din Crimeea.

Potrivit condițiilor impuse de “Memorandumul Kozak“ din 2003, Moldova ar fi urmat să fie transformată într-o uniune a trei entități aflate pe poziții egale.

O nouă “Republică Federală a Moldovei“ ar fi urmat să unifice, până în 2020,  Moldova, Republica Moldovenească Nistreană și Teritoriul Autonom Găgăuzia.

În același timp, Rusia ar fi urmat să ofere “garanții de securitate“, trimițând 2000 de soldați pentru asigurarea păcii și stabilității.

Planul a fost dat deoparte în urma unor proteste din partea OSCE, a Uniunii Europene și a R. Moldova. Dar Rusia doar a înghețat planul, nu l-a abandonat.

Moscova așteaptă, pe fondul tulburărilor politice

Kozak și-a reluat postul într-o perioadă de tulburări politice majore la Chișinău.

Numirea lui a survenit într-o perioadă când, pe 5 iulie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să taie întregul sprijin bugetar pentru Moldova, nu doar să suspende prima tranșă a unui ajutor macrofinanciar promis, în valoare de 100 milioane de euro.

În prezent, Bruxelles-ul manifestă o mare neîncredere față de guvernul pro-european de la Chișinău, din cauza eșecului răsunător a acestuia de a-și respecta obligațiile asumate prin Acordul de Asociere din iunie 2014 cu privire la standardele democratice și la statul de drept și după ce același guvern a schimbat sistemul electoral și a anulat rezultatul alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului.

Totuși, în pofida acestor lucruri, Comisia nu a tăiat toți banii destinați Chișinăului.

La puțin timp după acest episod, Partidul Democrat, pro-european, de guvernământ din Moldova a atacat public decizia UE, susținând că guvernul nu poate interveni în sistemul juridic.

Șeful partidului, Vlad Plahotniuc, a încercat totodată să dea vina pe opoziție pentru aceste măsuri, afirmând că reprezentanți ai opoziției s-ar fi pronunțat la Bruxelles împotriva intereselor propriilor cetățeni.

Premierul Pavel Filip a mers chiar mai departe, afirmând că reducerea ajutorului acordat de UE ar tăia fondurile „destinate hranei copiilor din grădinițe și din școli și majorării salariilor pentru cei care lucrează în sistemul educațional”.

El i-a acuzat pe oficialii UE că îi trimit mesaje prin SMS, încercând să-l forțeze să intervină politic în sistemul juridic pentru a anula decizia vizând invalidarea alegerilor pentru primărie.

Nu în ultimul rând, în septembrie, partidul s-a reorientat ideologic, în mod oficial, transformându-se dintr-un “partid pro-european”, într-unul ”pro-moldovean”.

Planul Moscovei din nou de actualitate

Simțind ruptura dintre partidul de guvernământ și Bruxelles, Rusia l-a desemnat imediat pe Kozak să gestioneze noi negocieri în cel mai nepotrivit moment pentru Partidul Democrat.

Potrivit experților, în 2017 și  2018, Moldova negociase deja multe concesii făcute Tiraspolului la nivel social și economic, fără ca măcar să deschidă subiectul soluționării conflictului politic.

Sprijinit de Moscova, Tiraspolul rămâne inflexibil, iar Moscova susține acum un nou acord în termeni la fel de favorabili Transnistriei pentru a obține, prin interpuși, un control și mai mare asupra Chișinăului.

În pofida încordatelor relații dintre Chișinău și Moscova, Kozak a fost salutat de președintele Parlamentului Moldovei, Andrian Candu, care l-a numit “precum o mână de ajutor”, subliniind totodată că nu s-a avut în vedere “niciun element de federalizare”.

Pe de altă parte, președintele Dodon a plecat la Moscova ca să se întâlnească cu Kozak, la doar câteva zile după numirea acestuia, afirmând ulterior că oficialul rus cunoște foarte bine specificul Moldovei și întreaga regiune.

“Am discutat despre o gamă largă de probleme, legate de politica internă și externă a Moldovei, de relațiile comerciale dintre Moldova și Rusia, dar și de soluționarea conflictului transnistrean”, scria Dodon pe Facebook după întâlnirea din 15 iulie.

Citește tot articolul semnat de Mădălin Necșuțu pe Sinopsis.ro