Moștenirea Papei Francisc: cum a modelat discursul Bisericii Catolice despre schimbări climatice, drepturile LGBTQ și justiție socială, în cei 12 ani de pontificat

Papa Francisc a fost ales în 2013, o alegere surprinzătoare la acel moment – dar cu un mandat clar: reformarea Bisericii Catolice. De la avort la drepturile persoanelor LGBTQ, schimbările climatice și imigrație, pontiful a fost adesea vocal în privința unor teme politice și controversate – deși au existat și greșeli de parcurs.

De-a lungul pontificatului său de 12 ani, a abordat o gamă largă de probleme actuale, conducând Biserica spre o poziție mai progresistă. Deși uneori a mers mai departe decât unii membri ai clerului erau confortabili, el nu a modificat niciodată doctrina fundamentală a Bisericii, scrie Sky News.

Imigrația

Una dintre cele mai radicale poziții ale Papei Francisc a fost legată de imigrație.

În timp ce sentimentele anti-imigrație creșteau în Europa, Francisc susținea că Biserica trebuie să fie un refugiu pentru cei marginalizați, inclusiv pentru migranți. Prima sa vizită ca Papă a fost pe insula italiană Lampedusa, epicentrul crizei migrației în Europa.

Până în ultimele zile de viață, a rămas fidel acestei viziuni. În ultima sa întâlnire oficială, cu vicepreședintele SUA JD Vance, a discutat despre conflicte internaționale, migranți și prizonieri. În discursul său final, a făcut aluzie critic la guvernele cu politici anti-imigrație.

Schimbările climatice

Papa Francisc a fost una dintre cele mai importante voci religioase care a vorbit despre criza climatică.

În enciclica Laudato Si’, el a criticat sever „politicile preocupate doar de rezultate imediate, sprijinite de sectoarele consumeriste” și a denunțat „sistemul economic global structural pervertit”, care exploatează săracii și transformă Pământul într-o „imensă grămadă de gunoaie”.

În această scrisoare pastorală, Papa și-a exprimat îngrijorarea față de starea mediului și încălzirea globală, criticând consumerismul și „mitul modern al progresului material nelimitat”.

„Acesta se bazează pe minciuna că există o sursă infinită de resurse pe Pământ, ceea ce duce la stoarcerea planetei dincolo de orice limită,” a scris el.

Textul oferă și o prezentare științifică a cauzelor umane ale schimbărilor climatice, legând-o de o perspectivă morală și avertizând asupra „consecințelor grave” dacă lucrurile nu se schimbă. Papa Francisc a susținut fără echivoc consensul științific conform căruia încălzirea globală este cauzată de gazele cu efect de seră generate de activitatea umană.

Documentul a fost publicat cu doar șase luni înainte de COP21 – conferința ONU privind schimbările climatice, unde a fost semnat Acordul de la Paris. Mulți consideră că atât această scrisoare, cât și implicarea Vaticanului în negocieri, au avut un impact semnificativ asupra rezultatului, scrie Euronews.

Drepturile persoanelor LGBTQ

Papa Francisc a fost perceput inițial ca fiind mai deschis față de comunitatea LGBTQ. În prima sa conferință de presă, a rostit celebra frază: „Dacă cineva este gay, îl caută pe Domnul și are bunăvoință, cine sunt eu să-l judec?”

A fost un mesaj de reconciliere pentru o comunitate marginalizată de Biserică. În 2023, el a declarat: „A fi homosexual nu este o crimă”, cerând încetarea legilor care incriminează homosexualitatea.

Totuși, în iunie 2024, a fost acuzat că a folosit un termen homofob într-o întâlnire privată, la doar câteva săptămâni după ce își ceruse scuze pentru o exprimare similară. Papa Francisc a făcut inițial această remarcă într-o întâlnire cu ușile închise cu episcopii, când a descris colegiile de preoți ca fiind deja prea pline de „frociaggine” – un termen extrem de ofensator în italiană, folosit ca insultă homofobă.

Potrivit agenției de presă ANSA, Papa a repetat acest termen, în timpul unei întâlniri cu preoți romano-catolici, afirmând că „există un aer de frociaggine în Vatican” și că ar fi mai bine ca tinerii cu tendințe homosexuale să nu fie acceptați în seminar.

Război și conflicte

De la izbucnirea celui mai recent conflict din Orientul Mijlociu, Papa a vorbit aproape zilnic cu părintele Gabriel Romanelli, liderul Bisericii Catolice din Gaza, chiar și în perioadele în care starea sa de sănătate era fragilă.

A făcut apeluri repetate pentru pace în Ucraina, s-a întâlnit de trei ori cu președintele Zelenski și a criticat acțiunile Rusiei. După invazia din 2022, a spus: „Curge sânge și lacrimi în Ucraina. Nu este doar o operațiune militară, ci un război care seamănă moarte, distrugere și suferință.”

În mesajul său final, de Paște, a cerut din nou încetarea imediată a focului în Gaza și Ucraina și eliberarea tuturor ostaticilor israelieni.

Avortul

În aprilie 2024, Papa a reafirmat opoziția Vaticanului față de avort, semnând documentul Dignitas Infinita („Demnitate Infinită”), în care avortul este descris drept „o criză extrem de periculoasă a conștiinței morale”.

Anterior, fusese criticat pentru că a comparat avortul cu angajarea unui „asasin plătit”. Cu toate acestea, în ciuda tonului său uman și deschis în alte domenii, Papa Francisc nu a schimbat poziția oficială a Bisericii în privința avortului.

Abuzurile sexuale comise de preoți

Unul dintre cele mai mari scandaluri din pontificatul său a avut loc în 2018, când a discreditat victimele din Chile și a susținut un episcop apropiat de un preot pedofil notoriu. Mai târziu, Papa și-a recunoscut greșeala, a invitat victimele la Vatican și a cerut demisia conducerii Bisericii din Chile.

Un alt caz major a fost cel al fostului cardinal Theodore McCarrick, arhiepiscop emerit de Washington, care a fost exclus din cler în urma unei anchete a Vaticanului care l-a găsit vinovat de abuzuri sexuale asupra minorilor și adulților.