MOTIVARE Completul de 5 judecători al Înaltei Curți explică de ce a aplicat decizia Curții de Justiție a UE și nu a aplicat decizia CCR în cazul Alexandru Mazăre: Exista riscul prescrierii faptelor

Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție – format din magistrații Francisca Vasile, Sandel Macavei, Oana Burnel, Simona Cîrnaru și Dan Enescu – a aplicat decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) din data de 21 decembrie 2021 și a lăsat neaplicată decizia CCR privind așa-zisa lipsă de specializare a completurilor din dosarele de corupție, potrivit motivării instanței în dosarul Henri Coandă în care fostul senator PSD Alexandru Mazăre a fost trimis 3 ani după gratii.

În aplicarea deciziei CJUE, completul de 5 judecători nu a trimis dosarul spre rejudecare la completul de 3 judecători pentru că exista riscul prescrierii faptelor. Și așa Înalta Curte a constatat că, în cazul lui Radu Mazăre și al omului de afaceri israelian AVraham Morgenstern, s-au prescris faptele, dar – neaplicând decizia CCR și nemaiprelungind procesul – a evitat intervenirea prescripției și în cazul lui Alexandru Mazăre.

”Înalta Curte constată că, aplicarea Deciziei nr. 417/2019 din 3 iulie 2019 a Curţii Constituţionale ar avea drept consecinţă rejudecarea în primă instanţă a cauzei de faţă, iar o astfel de rejudecare are în mod inevitabil ca efect prelungirea duratei procedurilor penale aferente.

Or, pe lângă faptul că România s-a angajat să reducă durata procedurii pentru cauzele de corupţie, Curtea de Justiţie a reamintit că, ţinând seama de obligaţiile specifice care îi incumbă României în temeiul Deciziei 2006/928 (prin care s-a institut monitorizarea MCV asupra justiției din România – n.r.), reglementarea şi practica naţionale în această materie nu pot avea drept consecinţă prelungirea duratei anchetelor privind infracţiunile de corupţie sau slăbirea în orice alt mod a luptei împotriva corupţiei (…)

Aplicarea deciziei Curţii Constituţionale, prin acţiunea conjugată cu normele naţionale de prescripţie, este de natură a împiedica sancţionarea, în mod efectiv şi disuasiv, a persoanelor care ocupă cele mai importante poziţii în statul român şi care au fost condamnate pentru săvârşirea, în exercitarea funcţiilor lor, a unor fapte de fraudă gravă şi/sau de corupţie gravă. Având un impact direct şi generalizat asupra cauzelor soluţionate de Înalta Curte şi impunând o rejudecare a cauzelor de fraudă şi/sau de corupţie în discuţie, decizia menţionată are ca efect imediat şi inevitabil prelungirea duratei procedurilor penale aferente (…)

Reluarea ciclurilor procesuale dată fiind complexitatea cauzelor şi durata considerabilă de timp a procedurii până la pronunţarea unei hotărâri definitive, face aproape inevitabil ca prin această prelungire să se depăşească termenele de prescripţie aplicabile, riscul de impunitate devenind în acest fel sistemic faţă de categoria de persoane menţionată.

Prin urmare, riscul de impunitate ar deveni sistemic pentru această categorie de persoane şi ar repune în discuţie obiectivul combaterii corupţiei la nivel înalt”, a arătat Înalta Curte.

Context. Pe 10 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe fostul senator PSD Alexandru Mazăre, fratele fostului primar Radu Mazăre, la 3 ani de închisoare într-un dosar de corupție în care au mai fost implicați Radu Mazăre și omul de afaceri Avraham Morgenstern. Procesul penal față de aceștia doi din urmă a încetat ca urmare a intervenirii prescripției.

Alexandru Mazăre a fost găsit vinovat pentru complicitate la luare de mită, iar instanța a decis confiscarea de la el a sumei de 80.000 de euro. ”În cursul anului 2011, omul de afaceri (Avraham Morgenstern – n.r.) i-a remis primarului municipiului Constanța, Mazăre Radu Ștefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câștigarea licitației ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social *Herni Coandă – n.r.), în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferați către contul personal al primarului Mazăre Radu Ștefan și 80.000 de euro către contul pus la dispoziție de fratele său Mazăre Alexandru, ambele fiind deschise la o bancă din Israel”, au arătat procurorii DNA.

Pe 21 decembrie 2021, CJUE a subliniat că dreptul european prevalează în faţa dreptului naţional, inclusiv în faţa deciziilor CCR. CJUE a decis că judecătorii naţionali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.

În plus, CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

Citește motivarea ÎCCJ în cazul Alexandru Mazăre în întregime aici.