MOTIVARE Cum a scăpat omul de afaceri Gheorghe Stelian de judecată, în dosarul ANRP: Instanța a constatat în 5 decembrie că fapta s-a prescris la 21 noiembrie 2022/ O judecătoare susține că putea primi o sentință definitivă în timp util/ Stelian era condamnat la 6 ani de închisoare în prima instanță

Pe 5 decembrie 2022, Curtea Supremă – în opinie majoritară – a aplicat deciziile CCR referitoare la prescripție într-un dosar ANRP privind despăgubiri acordate fraudulos și a ajuns la concluzia că fapta de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave – pentru care Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu și Gheorghe Stelian, zis Stelu, au fost condamnați, la fond, la pedepse grele cu închisoarea – s-ar fi prescris pe data de 21 noiembrie 2022 – potrivit motivării Înaltei Curți consultate de G4media.ro.

În iunie 2018, membrii Comisiei ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor), Crinuța Dumitrean și Sergiu Diacomatu, au fost condamnați la 7 ani și jumătate de detenție pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, iar omul de afaceri Gheorghe Stelian a primit 6 ani de pușcărie pentru complicitate. În 2011, conform magistraților, funcționarii i-ar fi retrocedat ilegal lui Stelu un teren de peste 13 hectare în zona Plumbuita a Capitalei. De asemenea, Dorin Cocoș a primit atunci 3 ani cu executare pentru trafic de influență. Cocoș l-ar fi ajutat pe Stelu să obțină pentru terenul respectiv despăgubiri de la stat supraevaluate cu peste 54 de milioane de euro în schimbul unui comision de 10 milioane de euro, conform magistraților.

Judecarea apelului de către completul de 5 judecători al ÎCCJ a durat mai bine de 4 ani. De notat că procesul a fost suspendat în perioada 22 iunie 2020 – 21 decembrie 2021 după ce instanța a întrebat CJUE dacă să țină sau nu cont de decizia CCR privind așa-zisa compunere nelegală a completurilor de judecători de la Înalta Curte.

Până la urmă, în verdictul definitiv din 5 decembrie 2022, instanța – în opinie majoritară – nu a ținut cont de decizia CCR privind completurile, ci de decizia CJUE din 21 decembrie 2021 care a permis judecătorilor naționali să ignore deciziile CCR în dosarele de corupție sau de fraudă cu fonduri europene.

În același timp însă, instanța – în opinie majoritară – a ținut cont de deciziile CCR privind prescripția. Chiar și așa, dacă judecătorii s-ar fi grăbit puțin ar fi putut pronunța în timp util o sentință definitivă în cazul Crinuței Dumitrean, Sergiu Diacomatu și Gheorghe Stelian – a lăsat să se înțeleagă o judecătoare din complet. Francisca Vasile a formulat o opinie concurentă.

În cazul infracțiunii de trafic de influență comise de Dorin Cocoș, instanța a stabilit că presupusa faptă s-ar fi prescris pe 11 decembrie 2024, însă – după ce a aplicat deciziile CCR privind prescripția – a ajuns la concluzia că acuzațiile la adresa lui Dorin Cocoș s-a prescris încă din 2019.

Totuși, fiind vorba de o decizie de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției, nu a lipsei de vinovăție, instanța a dispus recuperarea prejudiciului de peste 218 de milioane de lei (peste 44 de milioane de euro) de la Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Gheorghe Stelian și un expert evaluator, Emil Nuțiu. Totodată, instanța a decis și confiscarea a 10 milioane de euro de la Dorin Cocoș.

O judecătoare a criticat decizia majoritară

Judecătoarea Francisca Vasile a sancționat incoerența judecătorilor care au luat decizia majoritară: aceștia au ignorat decizia CCR privind completurile, dar au ținut cont de decizia CCR privind prescripția.

”În opinie majoritară, în considerarea hotărârii CJUE, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, a lăsat neaplicată Decizia nr. 417/2019 pronunţată de Curtea Constituțională, relativ la noțiunea de instanță constituită potrivit legii, considerând că ar fi generat un risc sistemic de impunitate, însă a evaluat diferit şi a recunoscut şi aplicat jurisprudenţa aceleiaşi Curţii Constituţionale în materia prescripţiei (Decizia nr. 358/2022), justificată de considerentul exclusiv al naturii prescripţiei de normă de drept substanţial, deşi consecinţa imediată şi evidentă este aceeaşi, a impunităţii, efect susţinut de soluţiile de încetare a procesului penal pronunţate”, a arătat judecătoarea Francisca Vasile.

Chiar și cu aplicarea deciziei CCR privind prescripția, judecătoarea Francisca Vasile a atras atenția că – la termenul din 23 noiembrie 2022 când era stabilită pronunțarea – fapta de abuz în serviciu pentru care au fost condamnați la fond Crinuța Dumitrean,  Sergiu Diacomatu și Gheorghe Stelian nu era prescrisă.

Judecătoarea susține că fapta s-ar fi prescris abia pe 24 noiembrie, nicidecum pe 21 noiembrie 2022, cum au concluzionat magistrații opiniei majoritare.

 ”La data de 23.11.2022, stabilită pentru pronunţare şi decelată ca utilă în deliberare, soluţiile de condamnare, privindu-i pe inculpaţii Dumitrean Crinuţa, Diacomatu Sergiu şi Gheorghe Stelian, erau legale şi temeinice.

Termenul de 10 ani, suspendat pe un interval de 1 an şi 6 luni, ce a început a curge la data de 24.05.2011, se considera împlinit la data de 23.11.2022, dată ce este inclusă în termenul menţionat”, a arătat judecătoarea Vasile.

Cine sunt judecătorii care au făcut parte din complet: E vorba de magistrații Oana Burnel – președinte, Simona Elena Cîrnaru, Dan Andrei Enescu, Francisca Maria Vasile și Ioana Alina Ilie.

Context. Pe 5 decembrie 2022, după ce a aplicat deciziile CCR privind prescripția, completul de 5 judecători a decis încetarea procesului penal ca urmare intervenirii prescripției față de membrii Comisiei ANRP, Crinuța Dumitrean și Sergiu Diacomatu, și față de oamenii de afaceri Gheorghe Stelian și Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea. Totuși, instanța a dispus recuperarea unui prejudiciu de peste 54 de milioane de euro.

Instanța a achitat-o pe fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, pentru acuzațiile de abuz în serviciu și luare de mită. Bica era acuzată că ar fi comis faptele în calitate de secretar de stat şi reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În dosar au fost judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu. Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe şi Dorin Cocoş, fiul acestuia, Alin Cocoş, şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al şefei DIICOT.

Procurorii precizau că, pe 15 martie 2011, cei nouă membri ai Comisiei Centrale din ANRP, printre care se aflau Alina Bica, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Remus Baciu, George Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, au luat în dezbatere cererea de retrocedare a suprafeţei de peste 13 ha din zona Plumbuita, beneficiar fiind omul de afaceri Stelian Gheorghe.

„În 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan şi Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu (…), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian şi alte persoane”, arătau procurorii.

DNA preciza că membrii Comisiei au acceptat raportul întocmit de expertul Emil Nuţiu, deşi acesta a evaluat un teren agricol la preţul unui teren rezidenţial.

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov. Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o, la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP şi care a corespuns interesului lui Dorin şi Alin Cocoş în legătură cu dosarul de despăgubire având ca obiect suma de 377.282.300 lei.

DNA menţiona că, în scopul ascunderii provenienţei acestei cote din teren şi mascării mitei, Ionuţ Mihăilescu şi Alin Cocoş au generat şi intermediat tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membri de familie.

Disimularea primirii mitei de către Alina Bica şi Ionuţ Mihăilescu ar fi fost realizată în intervalul 2013 – 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare succesive, în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.

Procurorii mai spuneau că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica, Dorin Cocoş a pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la beneficiarul drepturilor litigioase, suma de 10 milioane euro, cu condiţia să îi asigure rezolvarea dosarului său de despăgubire.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.