MOTIVARE Cum explică instanța că Puiu Popoviciu NU a pus mâna prin fraudă pe un teren de la stat, ci a făcut o afacere legală / Magnatul ia banii din chiria terenului din Băneasa, iar Universitatea de Agronomie nu obține nimic / Profituri anuale nete de 30 de milioane de euro

Șefa Curții de Apel București (CAB), judecătoarea Liana Arsenie, explică în 172 de pagini de motivare că omul de afaceri Gabriel-Aurel ”Puiu” Popoviciu nu a pus mâna prin fraudă pe terenul de 224 de hectare din Băneasa al Universității de Agronomie (așa cum a decis justiția prin verdict definitiv în urmă cu 7 ani), ci a încheiat o afacere legală în urmă căreia o firmă controlată de magnatul de la Londra ia banii din chiria terenului pe care se află Mall Băneasa și IKEA, în vreme ce universitatea de stat se plânge că nu obţine nimic – potrivit motivării instanţei.

Pe 12 iulie 2024, judecătoarea a anulat verdictul definitiv de 7 ani de detenție la care fusese condamnat Puiu Popoviciu în 2017 și l-a achitat în revizuire. Judecătoarea a ridicat și sechestrul pe terenul de 224 de ha din Băneasa evaluat la 700 de milioane de euro. Decizia judecătoarei Arsenie nu este definitivă.

Potrivit Europa Liberă, care citează grila notarilor și o notificare de expropiere pentru construcția metroului către aeroport, în 2022, un metru pătrat în perimetrul delimitat de Pădurea Băneasa, Șoseaua București-Ploiești și Aeroportul Băneasa se vindea cu 300 de euro.

Potrivit rechizitoriului DNA, în anul 2000, Universitatea de Agronomie s-a asociat pentru 49 de ani cu o firmă off-shore din Caraibe controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu pentru dezvoltarea proiectului Băneasa (complexul comercial din nordul Capitalei pe care se află acum IKEA, Mall Băneasa, dar și Ambasada SUA).

Universitatea de stat a contribuit la capitalul social al companiei nou-înființate Băneasa Investments cu terenul de 224 de hectare, subevaluat (susține procurorul) de la 150 $/m2 la 1 $/m2, adică la suma de 2,24 milioane de dolari, în vreme ce off-shore-ul lui Popoviciu ar fi contribuit cu 7,3 milioane de dolari. Universitatea de stat a primit un pachet minoritar de 49%, iar firma lui Popoviciu – 51%.

Ulterior, susține procurorul, Popoviciu ar fi decapitalizat compania rezultată din asocierea cu universitatea de Agronomie și ar fi scos banii investiți din firmă. Mai mult, prin diverse contracte de superficie/închiriere sau de prestări servicii ar fi transferat dreptul de proprietate al terenurilor către un SRL, Băneasa Developments, în cadrul căruia universitatea de Agronomie nu este acționar. Sereleul a închiriat terenurile către companiile din complexul comercial Băneasa și încasează banii din chirie.

Potrivit documentelor firmei publicate în Monitorul oficial, Băneasa Developments SRL are ca obiect principal de activitate închirierea de imobile și a raportat profituri anuale nete de 30 de milioane de euro.

În tot acest timp, potrivit unui răspuns oficial din aprilie 2024 al Universității de Agronomie către jurnalistul Virgil Burlă de la Europa Liberă, universitatea de stat se plânge că nu a primit nimic.

Judecătoarea Liana Arsenie motivează decizia de achitare, pe de-o parte pentru că, între timp, terenul a fost scos din domeniul public al statului. Anul trecut, judecătoarea CAB Ionela Tudor a anulat două hotărâri de guvern din 1999 prin care terenul fusese introdus în domeniul public al statului. Decizia judecătoarei Tudor a fost confirmată de Înalta Curte. Este judecătoarea care a suspendat și analiza suspiciunilor de plagiat în cazul tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă motivând că există ”nevoia de stabilitate a țării”.

Pe de altă parte, judecătoarea Arsenie a ajuns la concluzia că fostul rector al universităţii de agronomie, care s-a asociat cu Puiu Popoviciu, nu a încălcat legislaţia primară. Fostul rector era acuzat că ar fi ţinut cont de un regulament intern al universităţii. Or, CCR a dezincriminat în 2016 abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. Judecătoarea a concluzionat şi că fostul rector nu ar fi încălcat nici legea societăţilor comerciale. Ea susţine în motivare că în dosarul Băneasa nu este vorba de fapte penale, ci de raporturi contractuale guvernate de legislația civilă și comercială, cu alte cuvinte de o afacere legală, chiar dacă una considerată proastă pentru universitatea de stat.

Citește mai jos pe larg despre motivarea judecătoarei care a dispus achitarea omului de afaceri Puiu Popoviciu în revizuire

Judecătoarea Arsenie îl acuză pe procurorul de caz Nicolae Marin (acum pensionat) de ”abordare inchizitorială”.

În primul rând, judecătoarea explică faptul că fostul rector al Universităţii de Agronomie, Ioan Niculae Alecu, nu poate fi tras la răspundere pentru că a solicitat retrocedarea terenului din Băneasa către Universitatea de Agronomie. Nici Puiu Popoviciu, care l-ar fi ajutat în acest demers.

Pe de-o parte, pentru că acest lucru reprezenta „un exerciţiu al unui drept”. “Din păcate, această abordare inchizitorială stă la baza întregii construcţii juridice imaginate de parchet, pentru că şi de această dată se pretinde sancţionarea inculpatului pentru o faptă care, în cadrul sistemului de drept românesc, reprezintă un exerciţiu al unui drept, respectiv dreptul de a formula cerere de întabulare (…) Planul infracţional este o emanaţie a actului de acuzare plecând de la incriminarea dreptului la petiţionare”, arată judecătoarea.

Terenul a fost scos din domeniul public al statului

Pe de altă parte, a arătat judecătoarea – aşa cum a stabilit Înalta Curte în aprilie acest an, aşadar ulterior condamnării definitive din 2017 – terenul nu face parte din domeniul public al statului, ci din domeniul privat al statului (al Universităţii de Agonomie, care e de stat).

Anul trecut, judecătoarea CAB, Ionela Tudor, a anulat două hotărâri de Guvern din 1999 prin care terenul fusese trecut în domeniul public al statului. Este magistratul care a suspendat analiza tezei de doctorat a liderului PNL Nicolae Ciucă, invocând ”nevoia de stabilitate a țării”. Detalii aici.

Apoi, în aprilie 2024, judecătoarele de la Înalta Curte, Elena Gabriela Bogasiu, Doina Vișan și Carmen Maria Ilie, au confirmat decizia judecătoarei Tudor.

Dacă până aici, judecătoarea Arsenie a justificat faptul că inculpaţii nu au fraudat statul, mai departe ea explică şi faătul că aceştia nu au fraudat nici universitatea de stat.

Ce a susţinut procurorul de caz

Potrivit DNA, după ce terenul a fost retrocedat universităţii de Agronomie, fostul rector Ioan Alecu a luat decizia de a se asocia în cadrul companiei Log Trans SA, redenumită ulterior Băneasa Investments SA, cu un off-shore al omului de afaceri Puiu Popoviciu. Contractul de asociere în participațiune a fost încheiat în anul 2000 pentru 49 de ani.

Universitatea a adus terenul de 224 de hectare din Băneasa drept aport de capital în natură, iar Internaţional Business & Trading Corporation – off-shore-ul lui Popoviciu înregistrat în Caraibe, în Turks & Caicos – a contribuit cu aproape 7,3 milioane de dolari.

Numai că – susţine procurorul – terenul ar fi fost subevaluat de la 150 de dolari/metrul pătrat la 1 dolar/metrul pătrat. Aşadar, Universitata ar fi contribuit la capitalul social al firmei nou înfiinţate cu numai 2.240.000 de dolari, în vreme ce off-shore-ul lui Popoviciu ar fi contribuit cu aproape 7,3 milioane de dolari.

În aceste condiţii, în noua companie înfiinţată ca urmare a asocierii, Universitatea de Agronomie deţine un pachet minoritar de acțiuni de 49%, în vreme ce off-shore-ul lui Popoviciu a primit pachetul majoritar de 51%.

Apoi – a acuzat procurorul – Popoviciu ar fi decapitalizat compania “prin diverse mecanisme directe/indirecte (de împrumut/rambursare împrumut, contracte de prestări servicii neînsoţite de o contraprestaţie reală, contracte de vânzare-cumpărare nesubordonate nevoilor Proiectului Băneasa etc.).

Astfel, procurorul susţine că din valoarea totală a aporturilor subscrisă şi declarată ca vărsată, de 7.290.151,19 dolari, suma de 5.187.668,88 dolari (…) a fost ulterior drenată, scoasă din capitalul de lucru al SC Băneasa Investments S.A.”, se arată în motivarea instanţei.

“Potrivit contractului (de asociere în participaţiune – n.r), trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel Aurel au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49 % pentru Universitatea de Științe Agricole și 51% pentru S.C. Log Trans S.A.

O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49 % de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale.

În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății”, arăta DNA într-un comunicat, la trimiterea dosarului în judecată, în 2012.

Apoi, a arătat procurorul, noua companie Băneasa Investments, controlată de Puiu Popoviciu cu 51%, a încheiat „mai multe contracte de închiriere şi/sau superficie, contracte care au fost dublate de încheierea, în aceeaşi dată sau imediat după, a unor contracte de prestări servicii şi/sau cooperare comercială, locul societăţii Băneasa Investments S.A. fiind luat de societatea Băneasa Developments S.R.L. (în cadrul căreia universitatea nu deţinea nicio acţiune)„.

Băneasa Developments SRL a încheiat convenţii de dezvoltare a infrastructurii cu mai multe mari companii precum Ikea, Bricostore, Automotive Trading Services (Citroen), Mobexpert, Carrefour, Vodafone și altele.

Doar în cazul Ambasadei SUA – arată procurorul – contractele au fost încheiate cu firma Băneasa Investments (la care este acţionar cu 49% şi Universitatea de Agronomie).

“Societatea Băneasa Investments S.A. a încheiat cu aceasta (Ambasada Statelor Unite ale Americii – n.r.), atât contractul pentru constituirea dreptului de închiriere şi superficie, cât şi convenţia privind dezvoltarea infrastructurii. În toate celelalte cazuri, convenţia privind dezvoltarea infrastructurii cu beneficiarii era încheiată de societatea Băneasa Developments S.R.L.

Una peste alta, a susţinut procurorul, terenul de 224 de hectare din Băneasa – adus ca aport de capital subevaluat în cadrul unui parteneriat public-privat în care univeristatea de stat este acţionar majoritar – a ajuns să fie exploatat de firma lui Popoviciu, Bănesa Developments.

Firma lui Popoviciu încasează chiria terenurilor din Băneasa. Acest lucru nu a fost întrerupt nici măcar după condamnarea la 7 ani de închisoare a lui Puiu Popoviciu în 2017, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare. Aceasta pentru că instanțele nu au finalizat atunci și judecarea laturii civile (privind proprietatea terenului). Anul trecut, după admiterea cererii de revizuire a verdictului definitiv, judecătoarea Arsenie a reunit laturile penale și civile ale cazului, l-a rejudecat și acum a dispus achitarea.

În schimb, universitatea de stat nu a obținut nimic de pe urma terenului. “Universitatea de Științe Agricole nu a avut nici un beneficiu, dimpotrivă a pierdut suprafața de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare și în exploatare, inițial”, arăta DNA.

Ce spune Universitatea de Agronomie

În aprilie acest an, jurnalistul Virgil Burlă de la Europa Liberă a întrebat Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) cât a încasat în ultimul deceniu în urma asocierii cu omul de afaceri.

„Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară din Bucureşti nu a încheiat contract de superficie/ închiriere pentru terenul amintit mai sus și nu a încasat nicio sumă de bani în ultimii 10 ani, nefiind cazul de contracte de superficie/ închiriere”, i-a răspuns universitatea jurnalistului.

Ce profituri declară Băneasa Investments și Băneasa Developments

Potrivit Europa Liberă, în 2022, Băneasa Investments SA a raportat la Ministerul Finanțelor un profit de 144 milioane de lei, adică aproape 29 de milioane de euro.

În schimb, Băneasa Developments SRL a înregistrat un profit net anul trecut de peste 170 de milioane de lei, adică peste 34 de milioane de euro. În 2022, Băneasa Developments a raportat un profit net de aproape 145 de milioane de lei, adică peste 29 de milioane de euro.

Ce acționari au astăzi firmele Băneasa Investments și Băneasa Developments

Potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul Oficial, Băneasa Investments SA are acum următorii acționari:

– Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMVB) – 49,8808% din capitalul social

– ASD Miorița SA – 5,08 %

– Comaliment SA – 23,37 %

– Herăstrău SA – 21,65 %

ASD Miorița SA are următorii acționari: Alltrom SRL (24,24%) și off-shore-urile cipriote Germen Properties Limited (37,64% și Galika Estates Limited (37,64%).

Comaliment SA este deținut de off-shore-urile cipriote Germen Properties Limited și Galika Estates Limited.

Herăstrău SA este deținută de Germen Properties Limited (42,08 %), Galika Estates Limited (42,08 %) și Ovidiu – S.A. 15,82 %.

Cel puțin off-shore-ul Germen Properties Limited este cunsocut public ca fiind deținut de magnatul Puiu Popoviciu în urma unui proces cu statul român de la tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington – ICSID.

Băneasa Developments SRL este deținută acum de off-shore-ul cipriot Spesso Trading Ltd, reprezentat legal de un alt off-shore din Cipru, Omnium Corporate and Trustee Services Limited.

Ce spune Puiu Popoviciu

Potrivit unui articol publicitar al Băneasa Investments SA din 16 iulie 2024 (imediat dupa decizia de achitare în revizuire din 12 iulie), proiectul Băneasa – dezvoltat de omul de afaceri Puiu Popoviciu pe terenul Univeristății de Agronomie – a adus peste 1.4 miliarde de euro la stat și a creat peste 200.000 locuri de muncă. Detalii aici.

Cum vede lucrurile judecătoarea Arsenie

“Evaluând în acest context condiţiile în care a fost încheiat contractul de asociere în participaţiune nr. 3440/2000 prin prisma acuzaţiilor formulate, Curtea reţine, de asemenea, că faptele imputate nu există fiind doar exerciţiul unor drepturi subiective şi asumare a obligaţiilor corelative, însă în sfera dreptului privat”, a concluzionat judecătoarea în motivare.

Cu alte cuvinte, judecătoarea a ajuns la concluzia că nu este vorba de fapte penale, ci de o afacere, de raporturi contractuale guvernate de legislația civilă și comercială.

“Curtea constată că fapte de natură pur civilă nu au aptitudinea de a angaja răspunderea penală, în condițiile în care, nu doar că nu subzistă astfel de încălcări, dar chiar şi cele indicate de Parchet nu sunt reglementate în legislaţia primară sau nu sunt reglementate deloc (…)

Acuzaţiile au fost formulate fără a se ţine cont de legislaţia civilă/comercială incidentă care gira întreg comportamentul presupus infracţional, aşa încât în urma acestui raţionament în care comportamentul inculpaţilor nu este analizat prin prisma, spre exemplu a legislaţiei comerciale, pare că legea civilă lato sensu devine un instrument în exercitarea comportamentelor infracţionale, pentru că prin încheierea unor contracte comerciale (nu există nicio dovadă a nesocotirii dispoziţiilor legale incidente, analiza parchetului ignorând cu desăvârşire tiparele legii civile, lato sensu) se ajunge la uzurparea dreptului statului.

Aşadar, în această cheie, legea comercială şi legea civilă, în general, în opinia acuzării, a oferit inculpaţilor pârghiile necesare realizării dezideratului infracţional (…)

Văzând întreaga naraţiune acuzatorială, Curtea constată că au fost ignorate noţiunile elementare din materie contractuală, acordându-se conotaţie penală unor instituţii de drept civil/comercial, prin ignorarea reglementării, deşi întreg comportamentul inculpaţilor s-a circumscris acestor norme (…)

Curtea învederează că raporturile juridice născute între inculpaţi au natură pur civilă/comercială, contractuală sau delictuală nereclamând intervenţia jurisdicţiei penale, lipsind, totodată premisa infracţională, respectiv nevoia de uzurpare a dreptului de proprietate publică a statului.

În cauza dedusă judecății, Curtea constată că toate acuzațiile de abuz în serviciu, fals în declaraţii sau fals intelectual se grefează pe fapte de natură pur civilă, exerciţiul legitim al unor drepturi subiective civile căpătând valenţe penale prin ignorarea legislaţiei comerciale incidente.

În esenţă, acuzaţia nesocoteşte toate principiile de drept civil privind libertatea contractuală, consensualismul sau forţa obligatorie a contractelor legal încheiate şi imaginează comportamente ilicite în contextul exercitării, în limitele legii, a unor drepturi subiective civile, respectiv dreptul de a contracta, dreptul la negociere, dreptul de a oferta sau de a primi oferte, precum şi dreptul de a exercita, în condiţiile legii, atributele dreptului de proprietate privată.

În esenţă, Parchetul se substituie voinţei părţilor şi apreciază a avea îndrituirea legală de a statua unilateral, care ar trebui să fie drepturile şi obligaţiile care să se nască din convenţie, în afara unei norme de incriminare şi pe baza unor aprecieri neraportate la sisteme de referinţă legale.

În contra raționamentului parchetului, Curtea reține că atâta timp cât există dispoziții legale sub imperiul cărora se derulează anumite raporturile juridice dintre părți, comportamentele părților trebuie raportate la acestea, astfel că nici măcar jurisdicția penală nu poate interveni decât dacă se face dovada deturnării voinţei legiuitorului prin alterarea gravă a condiţiilor edictate de lege fiind săvârşite fapte care afectează relaţiile sociale protejate prin norma de incriminare (…)

Modalitatea de încheiere a unui contract comercial intră în sfera de reglementare a legislaţiei civile şi comerciale, comportamentul inculpaţilor circumscriindu-se întru totul condiţiilor legale, aşa încât nu se poate explica cum exerciţiul unor drepturi în condiţiile legii poate genera comportamente ilicite (…)

Întreaga acuzaţie eludează în totalitate principiul libertăţii de voinţă contractuale, întrucât neagă dreptul părţilor la a-şi determina singure drepturile şi obligaţiile contractuale, ignorând posibilitatea intervenirii răspunderii contractual (…)

Analizată conduita inculpaţilor prin prisma dispoziţiilor Legii 31/1990 a societăţilor comerciale, Curtea reţine că raporturile deduse judecăţii sunt doar raporturi comerciale”, a arătat judecătoarea în motivarea.

Cine este judecătoarea Liana Arsenie

Judecătoarea – care, pe 12 iulie 2024, a anulat condamnarea definitivă la 7 ani de detenţie a omului de afaceri Puiu Popoviciu, a dispus achitarea acestuia în revizuire şi a ridicat sechestrul pe terenul de 224 de hectare din Băneasa – este Liana Arsenie, şefa Curţii de Apel Bucureşti.

Ea a fost vicepreşedinte al instanţei pe când CAB era condusă de judecătoarea Lia Savonea şi este considerată o apropiată a acesteia. Judecătoarea Arsenie a devenit noua șefă a CAB după promovarea la ÎCCJ a Liei Savonea.

Cine este procurorul care a instrumentat cazul

Nicolae Marin a fost procuor DNA încă de pe vremea când parchetul anticorupţie era condus de Daniel Morar. De altfel, instrumentarea şi trimiterea în judecată a dosarul lui Popoviciu s-au făcut în perioada în care şeful DNA era Daniel Morar. Ulterior, el a părăsit DNA şi a ajuns la fosta Secţie Specială pe care a şi condus-o ca interimar înainte să fie trecută la Parchetul general.

Cine e Puiu Popoviciu

Este ginerele fostului ministru comunist de Interne, Ion Dincă zis Teleagă, ca și Nicoale Badea, fostul patron de la Dinamo.

Popoviciu este proprietarul mallului Băneasa și dezvoltator imobiliar. În trecut alături de un alt magnat, Radu Dimofte, a fost co-proprietar al francizelor KFC și Pizza Hut și al hotelurilor Howard Johnson (acum Sheraton) și Ramada. Între timp, cei doi și-au separat afacerile.

Puiu Popoviciu a mobilizat în apărarea lui case puternice de avocatură și personaje extrem de influente la nivel global, precum Hunter Biden (fiul președintelui SUA, Joe Biden), Louis Freeh (fost șef al FBI) și Rudy Giuliani (fost primar al New York-ului și avocat al lui Donald Trump).

Publicația britanică Daily Mail a publicat în 2021 mai multe schimburi de e-mailuri din 2016 şi 2017 dintre Hunter Biden, Louis Freeh și mai mulți avocați americani pe tema apărării lui Puiu Popoviciu.

În mai 2023, o comisie a Camerei Reprezentanților (controlată de republicani) a arătat că peste un milion de dolari a fost transferat de la omul de afaceri român Puiu Popoviciu către membri ai familiei Biden, printre care Hunter Biden.

În decembrie 2023, Hunter Biden a fost pus sub acuzare de procurorii americani pentru evaziune fiscală. Una dintre acuzații se referă și la afacerile din România ale lui Biden Jr, potrivit ziarului american Wall Street Journal. Actul procurorilor face referire la un acord între Hunter Biden și omul de afaceri român desemnat prin inițialele G.P. – cel mai probabil Gabriel Popoviciu.