MOTIVARE De ce a fost achitat Gabriel Oprea, deşi există mărturii că le solicitase în trecut poliţiştilor să circule cu viteză / La momentul producerii accidentului, motociclistul avea 84 km/oră, iar limuzina ministrului, 110 km/oră

Judecătorul Sorin Vasile Ivanciuc de la Tribunalul Bucureşti aduce mai multe argumente pentru a-şi susţine decizia de a-l achita pe fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, pentru acuzaţia de ucidere din culpă în cazul accidentului din seara zilei de 20 octombrie 2015 în urma căruia motociclistul antemergător din coloana oficială a ministrului, Bogdan Gigină, a intrat într-o groapă nesemnalizată corespunzător de pe strada Ştirbei Vodă, în dreptul Casei Radio, potrivit motivării Tribunalului consultate de G4media.ro.

• Deşi la dosar există mai multe mărturii ale poliţiştilor, dar şi comunicări radio potrivit cărora ministrul impunea, de regulă, o viteză ridicată de deplasare pentru coloana sa oficială, judecătorul a ajuns la concluzia că procurorul nu ar fi adus probe care să dovedească faptul că ministrul a impus deplasarea cu viteză şi în seara accidentului.

„Întreaga construcţie juridică a Parchetului are la bază în mod determinant depoziţiile unor martori ale căror relatări vizează însoţiri anterioare datei de 20 octombrie 2015, unele efectuate chiar cu luni în urmă, ignorându-se mijloace de probă decisive pentru aflarea adevarului şi justa soluţionare a cauzei (depoziţiile persoanelor ce au făcut parte din dispozitivul de însoţire a inculpatului în seara producerii accidentului, concluziile expertizei criminalistice având ca obiectiv analiza imaginilor video privind deplasarea coloanei oficiale şi comunicările radio realizate prin intermediul staţiilor de emisie -recepţie pe canalul POL-RUT B1).

Tribunalul reţine că acţiunile imputate inculpatului Oprea Gabriel (solicitările repetate de sporire a vitezei de deplasare dincolo de marja de siguranţă), anterioare datei de 20 octombrie 2015, nu pot constitui element material al infracţiunii de ucidere din culpa pentru care s-a dispus trimiterea în judecata, fiind vorba de comportamente care nu au produs un rezultat socialmente periculos. Altfel spus, chiar dacă astfel de acţiuni ar fi putut crea la un moment anterior un pericol relevant pentru valoarea socială ocrotită (viaţa şi integritatea corporală a persoanelor din compunerea coloanei oficiale), acest pericol nu s-a concretizat prin producerea vreunui rezultat, fiind vorba de un risc epuizat.

În realitate, ceea ce este esenţial de dovedit în cauză nu este presupusul comportament, reproşabil inculpatului Oprea Gabriel, din perioada anterioară zilei de 20 octombrie 2015 (data producerii accidentului rutier), ci comportamentul adoptat chiar în seara producerii accidentului, dat fiind că doar acest din urma comportament avea aptitudinea in concreto de a conduce la producerea accidentului rutier şi în final la decesul victimei Gigină Bogdan-Cosmin.

Tribunalul admite că decesul victimei Gigină Bogdan-Cosmin, intervenit în data de 20 octombrie 2015, ar putea fi imputat cu titlu de culpă inculpatului Oprea Gabriel în considerarea unor acţiuni ilicite anterioare acestei date, însă aceasta doar în situaţia în care s-ar proba ca modul de realizare a însoţirii ministrului afacerilor interne din ziua producerii accidentului rutier (considerat periculos în accepţiunea Parchetului) este o consecinţă directă a acelor acţiuni anterioare, ceea ce nu este cazul în speţă.

Din acest motiv, Tribunalul constată că toate depoziţiile martorilor redate in extenso în cuprinsul rechizitoriului şi comunicările radio ce tind să confirme modul periculos de realizare a însoţirii (comunicări realizate în perioada aprilie-mai 2015) sunt lipsite de relevanţă probatorie (raportat la limitele acuzaţiei de dovedit), neputând, aşadar, servi ca temei pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului Oprea Gabriel”, arătat judecătorul.

• Deşi admite că, potrivit expertizei criminalistice, motociclistul avea 84 km/oră şi limuzina ministrului, 110 km/oră, judecătorul a luat în calcul viteza medie de deplasare a coloanei oficiale a lui Gabriel Oprea pe traseul şoseaua Bucureşti-Ploieşti – intersecţia Ştirbei Vodă – Calea Plevnei şi, anume: 59,41 km/oră

„În ceea ce priveşte viteza motocicletei în intersecţia strada Ştirbei Vodă cu Calea Plevnei, raportul a reţinut că aceasta a fost de 23 m/s, echivalentul a 84 km/h, cu observaţia că eroarea generată de preluarea imaginilor pe timp de noapte şi lumina variabilă a autovehiculelor este de plus/minus 10%.

Viteza medie de 84 km/h în momentele premergătoare producerii accidentului a fost confirmată şi de expertiza criminalistică efectuată în cursul cercetării judecătoreşti, care a mai concluzionat că viteza medie a autoturismului VW Passat la traversarea intersecţiei a fost de circa 100 km/h, iar cea a autoturismului Audi de circa 110 km/h.

 Procedând la evaluarea mijloacelor de probă examinate mai sus, concluzia care se degajă este una certă, aceea ca nu se poate susţine credibil că inculpatul Oprea Gabriel, prin impunerea unui timp foarte scurt pentru sosirea la domiciliu, ar fi determinat în seara zilei de 20 octombrie 2015 deplasarea coloanei oficiale cu o viteză peste limitele de siguranţă.

Deopotrivă, în condiţiile în care coloana oficială avea regim de circulaţie prioritară, cu obligaţii specifice pentru ceilalţi participanţi la trafic, corelat cu asigurarea intersecţiilor de către agenţi de poliţie rutieră, nu se poate susţine nici că deplasarea coloanei s-ar fi făcut cu o viteză care ar fi crescut riscul producerii decesului victimei Gigină Bogdan-Cosmin (viteza de deplasare a rămas în sfera riscului permis atâta timp cât nu au fost depăşite limitele de siguranţă).

Astfel, Tribunalul constată ca depoziţiile martorilor ce au asigurat însoţirea inculpatului Oprea Gabriel în seara zilei de 20 octombrie 2015 sunt concordante în aspectele ce interesează cauza – în seara producerii accidentului rutier nu s-a fixat un reper temporal pentru sosirea la domiciliul inculpatului, iar deplasarile către domiciliul acestuia, la final de program, se realizau cu o viteza adaptată condiţiilor de trafic – şi se coroboreaza atât cu concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. (…) din data de 16 decembrie 2015 emis de I.N.E.C. – Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, cât şi cu procesul-verbal întocmit la data de 16.04.2018 de către lucrători de poliţie judiciară din cadrul DNA – Serviciul Tehnic, de redare a comunicărilor purtate de către lucrătorii de poliţie rutieră prin intermediul staţiei de emisie-recepţie (sistemul TETRA), pe canalul POL-RUT B1 (comunicările efectuate în data de 20.10.2015, intervalul orar 18.50.42-19.02.19, nu relevă vreo solicitare de sporire a vitezei de deplasare a dispozitivului de însoţire).

Prin urmare, apărarea formulată de inculpatul Oprea Gabriel pe întreg parcursul procesului penal – în sensul că nu a solicitat mărirea vitezei de deplasare a echipajelor de poliţie ce asigurau însoţirea sa în deplasările efectuate – corespunde adevărului şi, pe cale de consecinţă, acuzaţia Parchetului sub acest aspect este lipsită de temei factual”, a arătat judecătorul în motivare.

• Mai mult chiar, judecătorul susţine că viteza nu a fost o cauză a accidentului, ci doar nesemnalizarea corespunzătoare a gropii din asfalt. Potrivit magistratului, chiar dacă ar fi rulat cu viteza legală de 60 de km/oră, motociclistul nu ar fi putut evita accidentul. Rămâne însă o întrebare la care nu răspunde judecătorul în motivare: Dacă ar fi rulat cu doar 60 km/oră, în loc de 84 km/oră, riscul privind viaţa motociclistului ar fi fost acelaşi?

„Cât priveşte posibilitatea evitării producerii accidentului rutier, raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătoreşti a stabilit că, pentru distanţa minimă de vizibilitate de aproximativ 30 m, victima Gigină Bogdan Cosmin ar fi putut preveni producerea accidentului, prin frânare, dacă ar fi circulat cu viteza maximă de 55 km/h, adaptată condiţiilor de vizibilitate cele mai defavorabile.

Această concluzie a expertului conduce Tribunalul către o concluzie juridică, anume că accidentul rutier nu putea fi evitat nici în situaţia în care victima ar fi circulat cu viteza maximă admisă pe acel sector de drum, respectiv 60 km/h. Altfel spus, chiar şi în eventualitatea în care victima ar fi observat obstacolele de pe calea sa de rulare în momentul apariţiei stării de pericol concret, adică la o distanţă de aproximativ 30 m de primul obstacol, timpul şi spaţiul avute de acesta la dispoziţie de la momentul apariţiei stării de pericol nu i-ar fi permis evitarea accidentului prin frânare, astfel că acesta tot s-ar fi produs.

Prin urmare, Tribunalul constată că viteza de deplasare a motocicletei nu se înscrie în antecedenţa cauzală a accidentului rutier (nu există legătură de cauzalitate între acţiunea victimei Gigină Bogdan-Cosmin – conducerea cu o viteză sporită a motocicletei – şi urmarea imediată – decesul), întrucât accidentul rutier s-ar fi produs şi în conditiile în care acesta nu s-ar fi deplasat cu o viteză specifică regimului de circulaţie prioritar, ci cu viteza legal admisă pe respectivul sector de drum.

Deşi Parchetul a susţinut că victima se deplasa la momentul producerii accidentului cu o viteză neadaptată condiţiilor de trafic concrete, Tribunalul constată că în circumstanţele concrete ale speţei (deplasare în regim de circulaţie prioritar, cu obligaţii specifice pentru ceilalţi participanţi la trafic – art. 32 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, inexistenţa altor autovehicule pe sensul de mers (trei benzi de circulaţie), prezenţa în intersecţie a doi poliţişti rutieri care au blocat traficul de pe Calea Plevnei pentru a facilita trecerea coloanei oficiale) şi în condiţiile în care obstacolele de pe partea carosabilă nu erau previzibile pentru victima (nu erau vizibile), nu exista nicio împrejurare sau motiv rezonabil care să impună deplasarea victimei cu o viteză decât cea cu care a rulat.

Nu în ultimul rand, Tribunalul notează că, atâta timp cât viteza de deplasare a victimei s-a menţinut în marja de siguranţă permisă de lege (viteza de 84 km/h nu poate fi calificată ca fiind o viteză excepţională), nu numai că nu s-a încălcat nici o obligaţie de prudenţă impusă de aceasta, dar nici nu se poate susţine că a avut loc o amplificare a riscului pentru integritatea şi viata participanţilor la trafic, inclusiv cea a victimei”, arată judecătorul în motivare.

Context. Fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, a fost achitat pe 6 martie 2023 de Tribunalul București în dosarul privind decesul polițistului Bogdan Gigină. Decizia este în primă instanță și poate fi atacată cu apel. Tribunalul București a decis achitarea lui Gabriel Oprea pentru că „fapta nu există”.

Tribunalul a dispus condamnarea pentru ucidere din culpă la o amendă penală de 330.000 lei a firmei General MPM Impex SRL, societatea care executa lucrarea din zonă și nu a semnalizat corespunzător groapa din asfalt în care a căzut polițistul cu motocicleta. Şi administratorul firmei, Petre Mazilu, a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni cu suspendare sub supraveghere. Societatea comercială și administratorul acesteia trebuie să plătească și daune către soția polițistului și către părinții acestuia.

Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în mai 2018 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă dosarul acestuia s-a plimbat pe la mai multe instanţe din motive de procedură, la Judecătoria Sectorului 1 şi apoi Tribunalul Bucureşti.

„În seara de 20 octombrie 2015, agentul de poliţie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe o stradă din municipiul Bucureşti, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa”, susţine DNA.

Conform DNA, accidentul rutier care a determinat decesul poliţistului Gigină s-a produs ca urmare a nerespectării de către Gabriel Oprea, Petre Mazilu şi General MPM Impex SRL a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activităţi – activitatea de însoţire a ministrului de către poliţişti rutieri în cazul lui Oprea, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul firmei şi administratorului acesteia.

„Concret, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus – cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoţirea demnitarilor de către Poliţia Rutieră – însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de Poliţie Rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist. În acest mod, ministrul de Interne de la acea dată, Oprea Gabriel, şi-a conferit, în mod discreţionar, ‘drepturi’ neprevăzute de cadrul legal, ‘drepturi’ a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de Poliţie Rutieră să se facă în regim de viteză sporită”, spuneau procurorii.

În opinia procurorilor, Gabriel Oprea i-a pus pe poliţiştii rutieri care au executat această acţiune de însoţire într-o situaţie permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate ce avea un potenţial ridicat de producere a unor evenimente rutiere.

„Referitor la inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex SRL, a rezultat că aceştia, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind executarea semnalizării rutiere, nu au luat măsuri pentru instruirea angajaţilor cu privire la modalitatea corectă de realizare a semnalizării rutiere aferente lucrărilor executate pe partea carosabilă şi au pus la dispoziţia angajaţilor semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranţă, faptă care a avut ca urmare realizarea total necorespunzătoare a semnalizării rutiere aferente unei lucrări executate pe strada Ştirbei Vodă din Bucureşti, în zona în care s-a produs accidentul”, mai susţineau procurorii.

Din probele administrate a rezultat că cei trei inculpaţi au prevăzut posibilitatea producerii unui accident rutier letal, însă au apreciat, fără temei, că un astfel de rezultat nu se va produce. Anchetatorii au luat în calcul faptul că, la momentul producerii accidentului, victima făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului de Interne, circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie, iar dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare conduc la concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil.

„Faţă de aceste elemente de fapt s-a verificat caracterul ilicit şi culpabil al următoarelor acţiuni care au dus la decesul victimei: prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială; viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice; modalitatea deficitară de semnalizate a obstacolelor existente pe carosabil. Cu privire la primele două cauze – prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială, viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice – a rezultat că aceste activităţi au fost determinate şi că îi sunt imputabile inculpatului Oprea Gabriel”, explica DNA.

Potrivit procurorilor, Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul funcţiei sale şi conferindu-şi în mod discreţionar drepturi neprevăzute de cadrul legal ce reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, ceea ce a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul victimei.

„Cu privire la cea de a treia cauză a accidentului rutier, respectiv modalitatea deficitară de semnalizare a obstacolelor existente pe carosabil, a rezultat că această cauză a accidentului este imputabilă societăţii comerciale General MPM Impex SRL (care executa pe suprafaţa carosabilă o lucrare la instalaţia subterană de gaze naturale) şi lui Mazilu Petre, administratorul societăţii comerciale. A rezultat că semnele de circulaţie nu erau reflectorizante şi că erau amplasate la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor. Potrivit prevederilor legale, semnele de circulaţie trebuiau să fie reflectorizante. Obligaţia de a asigura şi folosi semnalizare reflectorizantă şi de a o amplasa potrivit prevederilor normative în materie revine administratorului firmei General MPM Impex SRL Mazilu Petre”, preciza DNA.