MOTIVARE De ce Curtea de Apel Piteşti a declarat ilegală Secţia specială: Nu prezintă garanţiile de independenţă cerute de Tratatul UE şi încalcă drepturile fundamentale ale magistraţilor anchetaţi

Judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Piteşti a motivat decizia din 7 iunie 2021 prin care a declarat ilegală Secţia Specială din perspectiva dreptului european. Judecătorul a concluzionat că, “din perspectiva dreptului Uniunii Europene, hotărârea din data de 18.05.2021 (a Curţii de Justiţie a UE – n.r.) este obligatorie pentru toate instanţele naţionale”.

CA Piteşti a arătat că decizia CJUE, rapoartele Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO (grupul statelor anticorupţie) cer ca o unitate de parchet specializată cum este SIIJ “să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi să fie însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de-o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic a activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competenţă poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47 şi 48 din cartă (Carta drepturilor fundamentale ale UE – n.r.)”.

Or, CA Piteşti a analizat rapoartele de activitate ale SIIJ şi a ajuns la concluzia că existenţa ei nu este justificată “de imperative obiective şi verificabile”.

“Nu s-a realizat vreun studiu cu privire la numărul infracţiunilor săvârşite de magistraţi, durata de soluţionare a cauzelor în care sunt implicaţi magistraţi, soluţiile definitive pronunţate în cauze în care sunt judecate infracţiuni săvârşite de magistraţi.

De asemenea, nu s-a făcut referire la existenţa vreunui studiu din care să rezulte că urmărirea penală a infracţiunilor săvârşite de magistraţi este deficitară sau care să evidenţeze aşte lacune sistemice în ceea ce priveşte anchetarea magistraţilor şi care să facă necesară înfiinţarea unei secţii specializate ce are competenţă exclusivă de a ancheta infracţiunile săvârşite de magistraţi”, a arătat CA Piteşti.

Judecătorul Stancu a analizat rapoartele de activitate ale SIIJ şi a constatat că procurorii de acolo au un stoc uriaş de dosare şi rezultate foarte modeste ceea ce conduce la încălcarea drepturilor fundamentale ale magistraţilor anchetaţi de SIIJ.

“Rămânerea în nelucrare a dosarului de urmărire penală ar conduce la împiedicarea examinării cauzei într-un termen rezonabil şi încălcarea drepturilor consacrate la articolele 47 şi 48 din cartă”, a arătat CA Piteşti.

Pe de altă parte, CCR a stabilit pe 8 iunie, a doua zi după decizia judecătorului Stanciu, că recomandările MCV privind desființarea Secției speciale nu sunt legi europene obligatorii pentru instanțele din România, iar judecătorii nu au dreptul să declare ilegală Secția în baza lor. Doar instituţiile politice precum Guvernul şi Parlamentul ar trebui să ţină cont de recomandările MCV privind desfiinţarea SIIJ, potrivit CCR. Vezi aici.

Miza este ca instanțele de judecată să nu declare ilegală Secția Specială în baza deciziei CJUE din 18 mai, așa cum a făcut-o judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești. De altfel, judecătorul a fost luat imediat în vizor de Inspecția judiciară condusă de judecătorul Lucian Netejoru, numit de PSD pe vremea lui Dragnea.

Deja mai mai multe judecătoare de la Înalta Curte, printre care Lucia Rog şi Hermina Iancu, s-au conformat CCR şi au dat decizii în dosare privind Secţia Specială tinând cont de decizia CCR, nu de decizia CJUE.