MOTIVARE De ce Înalta Curte a sesizat în unanimitate CCR privind modificările la Codurile penale / ANALIZĂ Cum s-a ajuns la varianta considerată neconstituțională de Instanța Supremă

Principalele nemulțumiri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind Codurile penale adoptate de Parlament se referă la absența unui prag la abuzul în serviciu, lipsa unui mecanism de contestare la Înalta Curte a probelor obținute de SRI pe MSN (mandat de siguranță națională), imposibilitatea contestării interceptărilor SRI de către persoanele care apar în dosare penale, dar nu sunt trimise în judecată, și lipsa accesului tuturor avocaților la probele obținute de SRI.

Cei 82 de judecători prezenți la ședința de judecată a Secțiilor Unite ale ÎCCJ au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR. ”Toţi au votat pentru sesizare doar că pentru motive diferite”, au explicat pentru G4Media.ro surse din cadrul ÎCCJ.

Absența unui prag la abuzul în serviciu

Judecătorii Înaltei Curți au considerat că reglementarea prin care nu se instituie un prag rezonabil la abuzul în serviciu nu respectă cerințele CCR. ”Deși prin modificările propuse se urmărește punerea în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, Decizia nr. 392/ 2017, Decizia nr. 650/2018 și Decizia nr. 518/2017 (deciziile CCR privind abuzul și neglijența în serviciu – n.r.), noile dispoziții ale art. 297 alin. (1) și ale art. 298 din Codul penal (articolele din CP care reglementează abuzul și neglijența în serviciu – n.r.) nu răspund în integralitate exigențelor impuse de aceste decizii, cu referire la necesitatea introducerii unui prag valoric pentru pagubă și la stabilirea unei anumite intensități a vătămării în reglementarea infracțiunilor de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu”, arată judecătorii ÎCCJ în motivarea sesizării CCR.

Varianta Guvernului (a Ministerului Justiției) privind definiția abuzului în serviciu nu era cu prag valoric. La Senat, parlamentarii au introdus un prag de 250.000 de lei (50.000 de euro).

După ce informația a apărut în spațiul public și a nemulțumit opinia publică pe fondul memoriei colective recente privind încercările fostului lider PSD Liviu Dragnea de a scăpa de pușcărie prin instituirea unui prag la abuz, deputații au încercat să limiteze valoarea pragului fie la 9000 de lei, fie la 6000 de lei (de 2 sau 3 ori salariul minim). Însă după un telefon urgent primit de la liderii Coaliției de Laura Vicol (PSD), șefa Comisiei Juridice a Camerei, parlamentarii au renunțat la instituirea unui prag și au revenit la varianta Guvernului (fără prag), care este considerată neconstituțională de către Înalta Curte.

Jurnalistul G4media.ro Dan Tăpălagă a explicat aici de ce ar fi periculos ca noile modificări să nu respecte deciziile CCR privind stabilirea unui prag rezonabil la infracțiunea de abuz în serviciu.

Ce spune Predoiu despre pragul la abuz

Într-un interviu acordat pe 17 aprilie jurnalistei Sorina Matei, ministrul Justiției a apărat varianta fără prag a MJ.

”Cătălin Predoiu: Ce concluzie mai trag? Că un proiect de lege în care Parlamentul stabileşte fie un prag care să nu fie derizoriu, fie îl lasă fără prag, fie, de asemenea, constituţional. Prin urmare, în opinia mea, examinând toate aceste decizii ale Curţii, inclusiv rapoartele Comisiei de la Veneţia, formula cu prag este în egală măsură constituţională dacă nu este derizoriu.

Sorina Matei: E opţiunea legiuitorului.

Cătălin Predoiu: Şi formula fără prag este de asemenea constituţională. Deci Curtea a lăsat, Curtea a fost panoramică, a fost generoasă, într-un fel. A deschis plaja de posibilităţi legiuitorului. A pus problema: atenţie, sunt dificultăţi în aplicarea legii. Poate vă gândiţi la un prag valoric”, a explicat ministrul Justiției.

Lipsa unui mecanism de contestare la Înalta Curte a probelor obținute de SRI

Noile coduri permit procurorilor să folosească în dosarele penale probele obținute de SRI pe MSN (mandat de siguranță națională), însă judecătorii Înaltei Curți reclamă faptul că varianta finală adoptată (care coincide, ca și în cazul pragului la abuz, cu varianta Ministerului Justiției) nu stabilește un mecanism de contestare a probelor la o instanță similară în grad cu cea care a emis MSN-ul, adică la ÎCCJ.

Mai exact, judecătorii Înaltei Curți reclamă faptul că legea prevede că un judecător de cameră preliminară de la o instanță inferioară poate verifica emiterea mandatelor de siguranță națională (MSN-urile) de către ÎCCJ.

”Competența de soluționare a fost conferită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin art. 15 alin. (4) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, fiind o reglementare cu caracter special raportată la dispozițiile din Codul de procedură penală.

A conferi judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță – judecătorie, tribunal sau curte de apel – competența în cenzurarea încheierilor emise de către instanţa supremă – ar însemna încălcarea, pe de-o parte a dispoziţiilor legale anterior menţionate, dar şi a principiului juridic specialia generalibus derogant care presupune că norma specială este cea care derogă de la normă generală”, arată judecătorii Înaltei Curți în sesizarea către CCR.

”Prin crearea posibilităţii ca legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţi circumscrise siguranţei naţionale, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate să fie cenzurată în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, se încalcă normele privind competenţa strict determinată prin Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, împrejurare ce aduce atingere normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, a arătat Înalta Curte în sesizarea CCR.

Varianta Guvernului (a MJ) coincide cu varianta finală adoptată de Cameră, criticată acum de Înalta Curte. Interesant e că la Senat, parlamentarii au permis utilizarea probelor obținute de SRI pe MSN (dar nu și în dosarele de corupție) și au instituit un mecanism de contestare a probelor la Înalta Curte.

La Comisia Juridică din Camera Deputaților, parlamentarii au revenit la varianta Guvernului. Au reintrodus infracțiunile de corupție printre cele pentru care se pot folosi probele SRI şi au eliminat amendamentele senatorilor care instituiau mecanismul de contestare la ÎCCJ.

 

Foto: varianta Comisiei Juridice a Camerei Deputaților; Sursa: G4media.ro

Varianta finală adoptată de Cameră coincide cu varianta MJ și nu prevede un mecanism de contestare la Înalta Curte, așa cum cer CCR și ÎCCJ și cum au încercat să introducă senatorii.

Foto: varianta finală; Sursa: G4media.ro

Ce spune Predoiu

Ministrul Justiției susține că a instituit o procedură de contestare a probelor obținute de SRI. ”Deci eu trebuie să urmez literă cu literă buchia deciziilor Curţii Constituţionale. Curtea mi-a cerut o procedură, procedură i-am dat”, a susținut Predoiu la Aleph News.

Imposibilitatea contestării interceptărilor SRI de către persoanele care apar în dosare penale, dar nu sunt trimise în judecată

Judecătorii Înaltei Curți arată faptul că probele obținute de SRI pot fi contestate doar de către inculpați în camera preliminară. Suspecții care nu devin inculpați sau celelalte persoane interceptate care nu devin nici suspecți, nici inculpați, nu ar avea unde să conteste aceste probe, arată judecătorii ÎCCJ.

”Se încalcă dreptul de acces la justiţie, garantat de dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, al persoanelor care nu au o calitate în procesul penal sau care au calitatea de suspect, câtă vreme legalitatea înregistrărilor rezultate din activitățile specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului şi a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obţinute pot fi verificate doar în procedura de cameră preliminară, de către inculpat”, se arată în motivarea ÎCCJ.

”Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii, deşi constituie mijloc de probă în procesul penal, nu pot fi verificate decât în cadrul procedurii de cameră preliminară, iar în toate celelalte situaţii în care nu se dispune trimiterea în judecată prin rechizitoriu, legalitatea acestor înregistrări nu poate fi verificată de către judecător sau instanţă, deşi au valoare de mijloc de probă”, arată ÎCCJ în sesizarea CCR.

Lipsa de acces a tuturor avocaților la probele obținute de SRI

Judecătorii Înaltei Curți consideră neconstituțională prevederea potrivit căreia inculpații trebuie fie să își angajeze un avocat cu certificat ORNISS, fie să accepte un avocat din oficiu cu certificat ORNISS în situația în care avocatul angajat nu are un astfel de document care permite accesul la probele clasificate. Cu alte cuvinte, judecătorii ÎCCJ reclamă faptul că inculpații nu își pot angaja un avocat fără certificat ORNISS.

”Cu privire la obligarea părţilor de a-şi alege apărători care deţin autorizaţia de acces prevăzute de lege, Curtea a reţinut că o asemenea limitare poate înfrânge dreptul la apărare în substanța sa, mai ales în condiţiile în care numărul acestor profesionişti este foarte redus, iar procedura de obținere a certificării ORNISS este de lungă durată, uneori incompatibilă cu procedura judiciară în cadrul căreia este necesară.

Garantarea dreptului la apărare constituie o obligaţie ce revine statului şi se află în strânsă corelație cu principii procesuale fundamentale, precum cel al legalităţii şi al aflării adevărului. În cursul procesului penal, părţile au dreptul să fie asistate de un apărător ales sau numit din oficiu, în cazul asistenței juridice obligatorii, numai dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu, nefiind condiţionat de îndeplinirea cerinței unei forme de autorizare prealabilă.

Soluţia legislativă care prevede posibilitatea alegerii unei anumite categorii de apărători trebuie să ţină seama de principiul proporţionalităţii dintre restrângerea acestui drept şi interesul public general reclamant prin reglementare, anume intre dreptul la apărare al părţilor şi interesul statului privind clasificarea anumitor informaţii în cauzele deduse judecăţii.

Or, aplicabilitatea generală reglementată prin prevederile art. I pct. 38 din legea criticată nu respecte principiul proporţionalităţii şi creează premisele restrângerii dreptului la apărare, în substanța sa, precum şi cel la un proces echitabil al inculpatului chiar şi în acele cauze în care nu există o afectare majoră a interesul public”, se arată în motivarea ÎCCJ.

Ce spune ministrul Justiției

”Eu sunt avocat şi-mi pun problema să practic în penal, nu vreau să îmi obţin acel certificat ORNISS ca să am acces la… nu vreau. Păi îmi asum, ca liber profesionist, că-mi restrâng practica la cazuri în care nu există informaţii de interes naţional. Pentru că până la urmă toate aceste drepturi şi interese trebuie echilibrate undeva. Nu putem să dăm nici 100% întâietate intereselor publice de stat, nici 100% intereselor publice ale cetăţeanului în defavoarea statului. Statele moderne şi cetăţenii care trăiesc într-un stat modern trăiesc în echilibru. Nu există exces al dreptului cetăţeanului contra statului şi nici invers”, a susținut ministrul Justiției Cătălin Predoiu. Și ministerul Justiției a explicat într-un comunicat de presă că persoanele cercetate în dosare penale care conțin informații clasificate pot să își angajeze un avocat cu certificat ORNISS.

Context. Pe 11 aprilie, Secţiile Unite ale ÎCCJ au sesizat CCR privind modificările la Codurile penale adoptate de Parlament.

Pe 5 aprilie, Parlamentul a adoptat Codul Penal și de Procedură Penală, după ce Comisia juridică a Camerei Deputaților a admis, fără amendamente, formele transmise de Guvern.

Votul din Comisia Juridică a venit după o pauză de câteva minute, în care președinta comisiei, Laura Vicol (PSD), a fost chemată în birou pentru „o urgență”. La revenirea în comisie, ea a anunțat schimbarea poziției Coaliției și revenirea la varianta Guvernului.

Noile voturi au fost adoptate fără dezbateri, printr-o procedură fără precedent, despre care deputații USR au avertizat că ar fi neconstituțională.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.