Motivarea CCR privind modificările PSD-ALDE la Codul Penal. De ce este în regulă, în opinia Curții, ca un baron local sau un ministru să fie pedepsit la fel dacă fură 1000 de euro sau 100 de milioane de euro: ”Constituie opțiunea Parlamentului, potrivit politicii sale penale”

”Nu avem ce să facem. Așa a vrut Parlamentul, care este suveran să facă politica penală a țării” – aceasta este în esență motivarea Curții Constituționale prin care a dat OK unor modificări operate la Codul penal de către Coaliția PSD-ALDE și considerate nocive de către experți. Schimbările sunt extrem de subtile, sesizabile doar cunoscătorilor (care au atras atenția G4media.ro), însă produc consecințe importante în sensul relaxării politicii penale a statului în favoarea inculpaților ”de rang înalt”.

CCR: Parlamentul a legiferat doar un prag valoric minim pentru abuzul în serviciu, nu și unul agravant. Spre exemplu, Curtea Constituțională spune că nu are ce face, fiind opțiunea suverană a Parlamentului de a legifera și de a decide că abuzul în serviciu este definit doar de un prag valoric minim reprezentat de salariul minim brut pe economie: 2350 de lei în cazul celor cu studii superioare, cum se presupune că ar fi miniștrii, primarii sau baronii locali.

Orice prejudiciu sub această sumă nu este faptă penală, iar orice prejudiciu peste această valoare este sancționat la fel, potrivit noii politici penale a Parlamentului dominat de PSD-ALDE și validată de CCR.

Cu alte cuvinte, dacă un baron local sau un ministru fură 1000 de euro, un milion de euro sau 100 de milioane de euro este sancționat la fel, au explicat experți în drept pentru G4media.ro.

Cu o motivare similară, CCR a dat undă verde și dezincriminării neglijenței în serviciu (incriminate în România din 1936) și reducerii termenelor de prescripție: ”Așa a vrut Parlamentul suveran!”, spune, în esență, CCR.

De subliniat că PSD presează Guvernul să emită o ordonanță de urgență prin care să adopte imediat modificările operate la Codurile penale validate de CCR.

Vezi mai jos pe larg care sunt principalele articole din Codul penal modificate de PSD-ALDE și care au trecut de filtrul constituțional. Vezi care este motivarea CCR prin care a dat OK acestor modificări. Vezi de ce sunt nocive schimbările la Codul penal operate de PSD-ALDE validate de CCR. Vezi explicațiile oferite G4Media.ro de experți în drept practicieni.

Abrogarea agravantei pentru abuzul în serviciu. De exemplu, prin eliminarea unui articol dintr-o enumerare care face parte din cuprinsul unui alt articol (operațiune insesizabilă unui necunoscător), legislația este relaxată în favoarea inculpaților. Este cazul articolului 309 privind consecințele deosebit de grave. Prin eliminarea articolului 297 din cuprinsul articolului 309, agravanta la abuzul în serviciu este abrogată.

În actualul Cod penal, articolul 309 spune:

” Dacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.”

În articolul 309 modificat de PSD-ALDE și trecut de CCR se arată:

”Dacă faptele prevăzute la art. 295, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime.”

Observați că articolul 297 a fost eliminat din enumerarea cuprinsă în articolul 309 modificat. Articolul 297 Cod penal este cel cu abuzul în serviciu, deci pe cale de consecință, agravanta pentru abuz în serviciu a fost abrogată.

De ce modificarea este nocivă. Explicația experților consultați de G4Media.ro: ”Prin excluderea agravantei în cazul în care abuzul în serviciu a produs consecințe deosebit de grave, respectiv o pagubă de peste 2 milioane de lei sau în cazul în care a fost săvârșit în vederea obținerii unui folos necuvenit, în realitate, se schimbă viziunea pe care legiuitorul o are față de aceste fapte grave. Sunt, în mod clar, favorizați decidenții politic.

Spre exemplu, un administrator care își însușește prin delapidare 3 milioane de lei din firmă va fi pedepsit mai grav ca un administrator care își însușește 10.000 de lei, dar un președinte de Consiliu Județean care acordă ilegal, prin abuz în serviciu, un contract de 3 milioane de lei va fi pedepsit în aceleași limite ca cel care acordă un contract de 10.000 lei”, au explicat experții.

Motivarea CCR. De ce este în regulă, în opinia Curții, abrogarea agravantei pentru abuzul în serviciu. Cu alte cuvinte, de ce e OK ca un baron local sau un ministru să fie pedepsit la fel dacă fură 1000 de euro sau 100 de milioane de euro: ”Constituie opțiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale”, a arătat CCR în motivare.

Curtea spune că legiuitorul a făcut referire doar la pragul valoric minim în valoare de un salariu minim brut pe economie (2350 de lei în cazul celor cu studii superioare), nu și la un prag valoric agravant privind consecințele deosebit de grave (peste 2 milioane de lei, potrivit articolului 183 din Codul penal).

”Astfel, la art. 297 (abuzul în serviciu – n.r.) din Codul penal, în varianta modificată (…) a fost prevăzută, ca făcând parte din latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, drept consecință a comiterii faptelor, cauzarea unei pagube certe și efective mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie, alternativ cu o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.
Așa fiind, cauzarea unui prejudiciu material, prin săvârșirea unor fapte dintre cele incriminate la art .297 din Codul penal, a cărui valoare depășește limita unui salariu minim brut pe economie, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.

În aceste condiții, includerea infracțiunii analizate printre cele enumerate la art. 309 (agravanta/majorarea pedepsei pentru consecințe deosebit de grave – n.r.) din Codul penal ar determina existența a două praguri valorice la care trebuie raportate consecințele sale, constând, pe de o parte, în limita minimă anterior menționată, iar, pe de altă parte, în cea prevăzută la art.183 din Codul penal, referitoare la consecințele deosebit de grave.

Or, intenția legiuitorului, astfel cum aceasta rezultă și din expunerea de motive a legii criticate, a fost de a reglementa, în cazul infracțiunii prevăzute la art. 297 (abuzul în serviciu – n.r.) din Codul penal, un prag valoric minim, dincolo de care, toate faptele incriminate prin ipoteza normei juridice antereferite să constituie infracțiunea de abuz în serviciu, fără a distinge prin raportare la pragul reglementat la art.183 (consecințele deosebit de grave – n.r.) din Codul penal”, se arată în motivarea CCR privind modificările PSD-ALDE la Codul Penal.

Prin urmare, potrivit ”noii politici penale” a PSD-ALDE, trecute de filtrul CCR, dacă un ministru sau baron local comite o infracțiune de abuz în serviciu cu un prejudiciu mai mic de un salariu minim pe economie (2350 de lei în cazul celor cu studii superioare) nu este incriminat, iar dacă comite un abuz în serviciu cu un prejudiciu mai mare de 2350 de lei va fi pedepsit la fel dacă produce un prejudiciu de 1000 de euro, 1 milion de euro sau 100 de milioane de euro.

Reducerea termenelor de prescripție. Articolele 154 și 155 din Codul penal au fost modificate de PSD-ALDE și au fost diminuate termenele de prescripție și de prescripție specială.

Astfel, potrivit Codului penal actual, ”Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:

b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10
ani;

Iar potrivit modificărilor operate de PSD-ALDE:

„b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;”

De ce modificările la aceste articole sunt nocive. Explicația experților practicieni consultați de G4Media.ro: ”Diminuarea termenului de prescripție și trecerea la prescripția specială de o dată și jumătate (față de două ori cum este în prezent) va face practic nesancționabile multe fapte deoarece, din 2014, majoritatea pedepselor au scăzut, deși durata obiectivă a dosarelor penale până la hotărârea definitivă a rămas aceeași.

Spre exemplu, un abuz în serviciu este pedepsit cu închisoare până la 7 ani. Dacă acesta este raportat organelor judiciare la 3-4 ani de la comitere, deja a trecut jumătate din termenul de prescripție, care în urma modificărilor este de maxim 6 ani. În cei 3 ani rămași este necesar ca anchetatorii să stabilească autorul pentru a putea să mai mărească termenul de prescripție cu 3 ani. Dacă urmărirea penală durează în medie 2- 3 ani, procedura camerei preliminare încă un an, 2-3 ani procesul în prima instanță, la momentul în care se exercită calea de atac, fapta s-a prescris și inculpatul scapă”, au arătat experții pentru G4media.ro.

Motivarea CCR. De ce e ok să se reducă termenele de prescripție. ”Curtea reține (…) că prescripția răspunderii penale este o instituție de drept penal substanțial, a cărei reglementare este expresia politicii penale a statului. Pentru acest motiv, modificarea termenelor de prescripție a răspunderii penale mai sus analizate nu constituie o problemă de constituționalitate, ea fiind de competența exclusivă a Parlamentului, în calitatea acestuia de unică autoritate legiuitoare a țării, reglementată la art.61 alin.(1) din Constituție, și în marja de apreciere prevăzută de acestea”, se arată în motivarea CCR.

Dezincriminarea neglijenței în serviciu: Articolul 298 Cod penal privind incriminarea neglijenței în serviciu a fost abrogat. Cu alte cuvinte, a fost dezincriminată neglijența în serviciu.

De ce e nocivă modificarea. Explicația experților practicieni consultați de G4Media.ro: ”Prin această opțiune a legiuitorului nu vor mai fi trase la răspundere o serie de funcționari care prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, din culpă (fără intenție – n.r.), creează prejudicii însemnate bugetului de stat sau bugetelor entităților private.

Spre exemplu, un gestionar care permite accesul altor persoane în depozitele societății, fără a fi prezent, și prin această acțiune este posibilă sustragerea unei tone de cupru sau un pădurar care nu asigură paza și astfel permite tăierea ilegală a 300 de arbori”, au explicat experți practicieni pentru G4Media.ro.

Motivarea CCR. De ce a dat undă verde CCR dezincriminării neglijenței în serviciu, o infracțiune pedepsită în România încă din 1936.

Curtea Constituțională a motivat că nu sunt afectate drepturile cetățenilor dacă Parlamentul dezincriminează neglijența în serviciu. Și oricum ar fi greu de deosebit cât e abatere disciplinară și cât faptă penală în stabilirea acestei infracțiuni de neglijență în serviciu.

”Norma de dezincriminare criticată nu afectează valori fundamentale ale societății, lipsa prevederilor art. 298 (neglijența în serviciu – n.r.) din Codul penal din legislația penală nefiind de natură a încălca drepturi sau libertăți fundamentale. Pentru acest motiv, Curtea conchide că art.I pct.52 [cu referire la abrogarea art.298] din lege a fost adoptat în acord cu politica penală a statului, potrivit prevederilor art.61 alin.(1) din Constituție și în marja de apreciere conferită de acestea”, se arată în motivarea CCR privind modificările operate de PSD-ALDE la Codul penal.