Motivarea Curţii de Apel Bucureşti în dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii BEC în urma anulării alegerilor prezidenţiale: Hotărârile pronunţate de CCR sunt general obligatorii / BEC pune în aplicare dispoziţiile obligatorii ale CCR

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au arătat în motivarea deciziei luate în dosarul în care instanţa a respins, ca neîntemeiată, acţiunea lui Călin Georgescu de a ataca trei decizii ale Biroului Electoral Central în urma anulării alegerilor prezidenţiale, că hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională a României sunt general obligatorii şi că BEC este autoritatea desemnată să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor CCR, transmite News.ro.

”Curtea reţine că emiterea Deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de ……… în baza comunicatului publicat de Curtea Constituţională în care a fost adusă la cunoştinţa publică soluţia pronunţată în şedinţa din 06.12.2024, soluţie care este definitivă şi are caracter obligatoriu conform art.147 din Constituţie. Curtea reţine, contrar susţinerilor contestatarilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea Curţii Constituţionale nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluţiei pronunţate de Curte. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale este ataşat soluţiei cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanţa constituţională la pronunţarea soluţiei”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti, transmisă, luni, News.ro.

Magistraţii consideră că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024, anterior publicării considerentelor hotărârii Curţii Constituţionale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ.

De asemenea, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti s-au pronunţat şi asupra solicitării privind necompetenţa Biroului Electoral Central de a emite deciziile contestate.

”Curtea reaminteşte că hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivităţii dispoziţiilor Curţii poate reclama acţiuni concrete din partea autorităţilor cu atribuţii în domeniul în care s-a pronunţat instanţa constituţională.

Din această perspectivă, Curtea, având în vedere rolul Biroului Electoral Central confom Legii nr.370/2004 de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfăşurării activităţii specifice perioadei electorale, cu atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea aplicării unitare a dispoziţiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit. a), i) art.13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), constată că acesta este organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor obligatorii dispuse de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024”, au mai afirmat judecătorii.

Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a motivat şi respingerea cererii de obligare a Guvernului României să emită o hotărâre care prin care să stabilească data celui de-al doilea tur al alegerilor.

”Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condiţiile în care …….. a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru ……….. din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarului turului 2 de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2024 în sarcina intimatului Guvernului României în ceea ce priveşte stabilirea calendarului aplicabil turului 2 de scrutin”, mai precizează motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea de Apel Bucureşti a respins, în 31 decembrie, ca neîntemeiată, cererea din dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce Curtea Constituţională a hotărât anularea alegerilor prezidenţiale. Decizia instanţei de fond rămăsese în pronunţare, luni, după depunerea unor cereri de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, care au fost respinse în cursul serii

„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia pronunţată marţi de instanţa Curţii de Apel Bucureşti.

În acest dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.

Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.

Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.

Călin Georgescu a făcut, n 3 ianuarie, recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti,

ICCJ a fixat termen în dosarul privind obligarea Guvernului să reia turul 2 pe 16.01.2025.