Motivarea deciziei Înaltei Curți prin care Alianța 2020 USR PLUS a primit undă verde să candideze: Nu se poate cenzura voința unui partid de a participa la alegeri într-o alianță pe motive formale / Legea cere ca semnatarii protocolului să fi fost desemnați de conducerile partidelor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) explică în motivarea deciziei prin care a admis înregistrarea Alianței 2020 USR PLUS că un partid nu poate fi împiedicat să candideze în cadrul unei alianțe electorale doar în baza unor motive formale, cum ar fi calitatea semnatarului protocolului respectivei alianțe.

Curtea Supremă nu face nicio referire la gestul lui Nicușor Dan de a se reînscrie în USR pentru a semna formal protocolul Alianței 2020, deoarece, la aproape doi ani de la demisia sa din partid, figurează încă drept președinte al formațiunii în Registrul Partidelor.

Ba mai mult, ÎCCJ precizează că este esențial ca semnatarii protocolului să fi fost împuterniciți în acest sens de partidele în discuție, prin organele lor de conducere, ceea ce s-a întâmplat în cazul de față.

”Înalta Curte apreciază – așa cum a arătat, de altfel, constant în jurisprudența sa în materie electorală – faptul că în cadrul restrâns al unei contestații formulate în temeiul legii nr. 33/2007 (legea alegerilor europarlamentare – n. red.) nu se poate cenzura voința politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianță electorală pe motive formale, legate exclusiv de calitatea semnatarului Protocolului alianței de reprezentant al partidului, din moment ce partidul, prin reprezentanții legali, nu a contestat această calitate sau nu a denunțat respectivul protocol”, se arată în motivarea ÎCCJ.

Înalta Curte mai explică faptul că, pentru admiterea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, Biroul Electoral Central (BEC) are obligația să verifice dacă:

• Respectiva alianță este formată la nivel național, din partide înscrise în registrul partidelor politice, alianțe politice sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au fost legal înființate;
• Partidul politic, alianța politică sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care figurează ca parte în protocol nu face parte dintr-o altă alianță electorală, deja înregistrată;
• Sunt respectate condițiile legale referitoare la denumirea alianței electorale;
• Protocolul a fost depus în termen de 48 de ore de la înființarea Biroului Electoral Central.

Curtea subliniază că, din motivarea deciziei BEC de respingere a înregistrării Alianței 2020, niciuna dintre cerințele legale nu a fost reținută ca fiind încălcată.

Pe de altă parte, evidențiază însă ÎCCJ, ”nu poate fi ignorat faptul că legiuitorul nu a prevăzut, sub sancțiuni specifice, alte cerințe de fond și/sau de formă ce ar trebui îndeplinite de înscrisul constatator al protocolului și eventuala obligație a Biroului Electoral Central de a le verifica prin ordin”.

”Cât privește considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarii protocolului nu figurează în registrul partidelor politice în calitate de președinți ai celor două partide, Înalta Curte arată că din legea nr. 33/2007 (legea alegerilor europarlamentare – n. red.) nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiție pentru încheierea și depunerea protocolului. Prin urmare, ceea ce este esențial este ca semnatarii protocolului să fi fost împuterniciți în acest sens de partidele în discuție, prin organele lor de conducere”, se mai precizează în motivare.

ÎCCJ subliniază că obligația legală ca semnatarii protocolului Alianței 2020 să fi fost împuterniciți în acest scop a fost îndeplinită:

• Pe de o parte, Biroul Național al USR i-a împuternicit în acest scop pe Dan Barna și Cătălin Drulă, în data de 27 februarie 2019;
• pe de altă parte, organul de conducere al USR a fost modificat, printr-o decizie a Tribunalului București, prin schimbarea președintelui partidului, în persoana lui Dan Barna, în urma deciziei congresului din 28 octombrie 2017;
• în ceea ce privește PLUS, alegerea lui Dacian Cioloș în funcția de președinte a fost consfințită de depunerea spre înregistrare în Registrul partidelor la data de 4 martie 2019.

Biroul Electoral Central (BEC) a respins, pe 7 martie, protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR PLUS”, motivul invocat fiind acela că cererea de admitere a protocolului a fost formulată de Dan Barna şi Dacian Cioloş care nu au calitatea de reprezentanţi ai USR şi, respectiv, PLUS (detalii aici).

Decizia BEC a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție care, a doua zi, a dat undă verde Alianței 2020 USR PLUS să candideze.