Motivarea în dosarul șantajării Emiliei Șercan: „În calitate de oameni care sunt responsabili pentru formarea unor generații de oameni ai legii, cei doi inculpați reprezintă un model pentru aceștia și aveau datoria unui comportament ireproșabil”

Curtea de Apel București a motivat decizia dată în dosarul șantajării jurnalistei Emilia Șercan, după trei săptămâni de la condamnarea celor doi foști șefi ai Acadamiei de Poliție la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității.

Printre alte argumente, judecătorii notează că „studiile superioare, funcțiile de conducere, integrarea socială și familială nu par a fi ajutat inculpații să înțeleagă faptul că libertatea presei este una dintre valorile sociale esențiale într-o societate democratică și că orice funcție publică este supusă scrutinului opiniei publice, aceștia hotărând să recurgă la mijloace ilicite pentru a acoperi activități imorale/ilicite anterioare în vederea menținerii unei imagini pozitive și păstrării funcțiilor obținute.”

Alte argumente din motivarea Curții de Apel București:

• Inculpații nu au recunoscut infracțiunile, adaptându-și declarațiile în funcție de aspectele ce au reieșit din administrarea mijloacelor de probă și încercând să transfere în totalitate răspunderea penală asupra martorului B de care s-au folosit pentru atingerea scopurilor personale.
• Studiile superioare, funcțiile de conducere, integrarea socială și familială nu par a fi ajutat inculpații să înțeleagă faptul că libertatea presei este una dintre valorile sociale esențiale într-o societate democratică și că orice funcție publică este supusă scrutinului opiniei publice, aceștia hotărând să recurgă la mijloace ilicite pentru a acoperi activități imorale/ilicite anterioare în vederea menținerii unei imagini pozitive și păstrării funcțiilor obținute.
• Chiar în situația în care ancheta jurnalistică efectuată de partea civilă nu ar fi avut la baza buna-credință și o bază de fapt exactă, informații fiabile și precise care să se subsumeze conceptului de ”jurnalism responsabil” ca activitate profesională care se bucură de protecția articolului 10 din CEDO, inculpații, ca profesioniști ai dreptului, aveau obligația de a recurge exclusiv la mijloacele legale existente și nu a folosi mijloace de intimidare a persoanelor care nu prezintă varianta agreată de ei. A accepta că o altă persoană poate avea un alt punct de vedere și a respecta acest lucru este esențial pentru o societate civilizată în care nu sunt acceptate manifestări huliganice.
• În calitate de oameni care sunt responsabili pentru formarea unor generații de oameni ai legii, cei doi inculpați reprezintă un model pentru aceștia și aveau datoria unui comportament ireproșabil.
• Curtea a avut în vedere și că, după ce și-au conceput planul, cei doi inculpați au ales să nu îl pună ei înșiși în aplicare, folosindu-se de unul din subordonați, asupra căruia aveau ascendent și asupra căruia au încercat să transfere integral răspunderea penală.
• Instanța reține că faptele comise prezintă o gravitate accentuată ce rezultă din împrejurările comiterii, din modul premeditat în care au acționat inculpații, perioada pe care s-a întins activitatea presupus infracțională, de mecanismele ingenioase folosite pentru a nu fi descoperiți de autorități- prin folosirea unor aplicații ce criptează convorbirile dintre ei, a unor telefoane și cartele preplătite folosite exclusiv în scopul comiterii faptelor penale și distrugerea lor ulterioară, de impactul pe care astfel de fapte îl au asupra ordinii publice, de faptul că inculpații s-au folosit de autoritatea pe care o aveau față de persoanele care participau la cursurile de masterat sau doctorat sau de absolvenții cu care aveau relații apropiate.
• Se va ține cont, la individualizarea pedepsei și de comportamentul inculpaților pe parcursul procesului penal, caracterizat printr-o poziție oscilantă față de faptele reținute în sarcina lor și că au ales să își adapteze declarațiile în funcție de ceea ce reieșea din administrarea mijloacelor de probă, dând declarații în fața instanței la finalul cercetării judecătorești.
• Deși modalitatea de comitere a faptei și urmarea produsă ar justifica o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege, instanța va aplica pedepse spre mediu având în vedere circumstanțele personale favorabile și activitatea profesională desfășurată până în prezent.

Adrian Iacob și Mihail Marcoci, fostul rector și fostul prorector la Academia de Poliție, au fost condamnați pe data de 24 Mai de Curtea de Apel București la câte 3 ani de inchisoare cu suspendare și câte 120 de zile de muncă în folosul comunității în dosarul șantajării jurnalistei Emiliei Sercan, potrivit minutei de ședință. Sentința nu e definitivă și poate fi atacată cu apel. Citește mai multe aici.

Sursa Foto: Facebook