Motivarea sentinței de achitare a lui Vasile Blaga nu este gata, deşi a trecut un an și jumătate de la decizie / Judecătoarea a fost sancționată disciplinar în trecut tocmai pentru că întârzia redactarea motivărilor

Motivarea sentinţei de achitare în cazul lui Vasile Blaga – fost lider PDL și actual candidat la europarlamentare din partea PNL – nu este gata, deşi a trecut aproape un an și jumătate de la sentința de achitare dispusă de Tribunalul București, pe 30 octombrie 2017.

Judecătorul – care a decis achitarea și întârzie acum redactarea motivării – se numește Monica Claudia Cipariu. În 2015, Secția pentru judecători a CSM a dispus excluderea din magistratură a judecătoarei Cipariu pentru întârzierea redactării a 53 de hotărâri judecătorești, dintre care unele mai mult de 2 ani. În 2016 însă, Înalta Curte i-a comutat sancțiunea din excludere din profesie în diminuarea salariului cu 20 % timp de 6 lunii.

Judecătoarea Cipariu a fost procuror DIICOT până în 2008.

Potrivit legii, magistraţii trebuie să-şi motiveze sentinţele în 30 de zile. Astfel, potrivit articolului 406 din Codul de procedură penală:

“Art. 406 Redactarea şi semnarea hotărârii

(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare.
(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier.
(3) Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta”.

De regulă, magistraţii nu respectă termenul de redactare a motivării de 30 de zile din cauza volumului mare de dosare. Au mai fost cazuri când unii judecători au întârziat redactarea motivării aproape un an.

În 2016, judecătorul Dumitru Paul Dumitrescu de la Judecătoria Târgu Mureş a fost sancţionat cu avertisment de CSM pentru nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile. Potrivit Inspecţiei Judiciare, judecătorul ar fi depăşit cu până la 220 de zile termenul legal de redactare a unor hotărâri penale şi ar fi amânat în mod repetat pronunţarea.

În 2011, o judecătoare din Cornetu a fost exclusă din magistratură de CSM pentru neredactarea în termenul legal a 489 de hotărâri. Instanţa supremă a decis însă comutarea sancţiunii în diminuarea salariului cu 15%.

Acuzațiile aduse de DNA lui Vasile Blaga. Dosarul lui Blaga a fost instrumentat de celebrul fost procuror DNA Mircea Negulescu zis Portocală. Judecătoarea Cipariu a dispus achitarea lui Blaga pe litera 16 alineatul 1 Cod de procedură penală, ceea ce – în lumea juriștilor – înseamnă cea mai rușinoasă achitare pentru un un procuror.

Achitarea a fost dispusă, deși Negulescu a venit cu două denunțuri, al lui Gheorghe Ștefan (zis Pinalti) și al lui Horațiu Berdilă de la compania IT Romsys. De altfel, Pinalti a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a primit 3 ani de închisoare după ce a recunoscut că a intermediat șpaga primită de Blaga de la Berdilă. Vezi aici.

Potrivit rechizitoriului, Pinalti a recunoscut că a intermediat partea cea mai consistentă, de 500.000 de euro, din mita totală de 700.000 de euro pe care ar fi primit-o Blaga ca să îl ajute pe Berdilă de la Romsys să câștige contracte IT cu Transelectrica și Transgaz.

Înţelegere secretă. Procurorii susţin că, în 2009, în cadrul PDL, a existat o înţelegere între lideri – secretarul general Vasile Blaga şi vicepreşedintele Gheorghe Ştefan – în sensul obţinerii de bani pentru partid.

”Potrivit înţelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naţionale şi instituţiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziţie publică unor firme dispuse să ”cotizeze” pentru formaţiunea politică din care cei doi făceau parte. În acest sens, suspectul Ştefan şi-a folosit în mod direct influenţa deţinută în mediul politic şi a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană’, precizează DNA în rechizitoriu.

Udrea, audiată în dosar. Procurorii susţin că Gheorghe Ştefan şi Vasile Blaga au convenit să îl numească la şefia Transelectrica pe Horia Hăhăianu, prin intermediul ministrului Economiei e la acea vreme, Ion Ariton. Atât Ariton, dar mai ales Gheorghe Ştefan sunt apropiaţi şi de Elena Udrea. De altfel, Udrea a fost şi ea audiată în dosar.

Hăhăianu de la Transeletrica ar fi fost de acord să finanţeze PDL. El ar fi fost dispus să contribuie – indirect – la finanţarea PDL cu bani, prin atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţie publică unor diverse societăţi indicate.

‘În perioada 2011 – 2012, Gheorghe Ştefan l-a informat pe Vasile Blaga asupra demersurilor prin care, prin intermediul directorului unei companii naţionale din domeniul energiei (Florin Muntean de la Transgaz -n.r.), se urmărea obţinerea de bani pentru partid. Concret, prin încheierea de contracte de către respectiva companie naţională, prin licitaţii trucate, cu firma suspectului Berdilă ( Romsys – n.r.), acesta a transferat din contractele respective o anumită sumă de bani la partid, reprezentând un procentaj prestabilit din valoarea contractelor’, susţin procurorii.

Potrivit DNA, în perioada 2011 – 2012, Gheorghe Ştefan i-ar fi garantat lui Horia Hăhăianu că va fi menţinut în funcţia de conducere la Transelectrica dacă vor fi atribuite Romsys, companie reprezentată de Berdilă, contracte de achiziţii servicii şi produse IT.

Comisioane între 10 şi 25 % din contracte. Pinalti ar fi primit 25.000.000 de lei. ”În paralel, Ştefan i-a promis lui Berdilă că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma omului de afaceri să câştige licitaţiile publice organizate, iar, în schimb, a pretins şi a primit un procentaj cuprins între 10 şi 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine şi pentru formaţiunea politică din care făcea parte suma totală de aproximativ 25.000.000 lei. Primirea în mod repetat de către suspectul Vasile Blaga, în perioada 2011 – 2012, în trei rânduri, prin interpus, a sumei totale de 200.000 euro, precum şi de la suspectul Gheorghe Ştefan a sumei de 500.000 euro, despre a căror provenienţă avea cunoştinţă, prin prisma celor de mai sus, a reprezentat consfinţirea înţelegerii anterioare”, mai arată DNA în rechizitoriu.

Blaga a fost plasat sub control judiciar în acest dosar și a demisionat de la conducerea PNL. În septembrie 2016, Vasile Blaga a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zie. El a demisionat din funcţia de copreşedinte al Partidului Naţional Liberal şi coordonator al campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

”În urma acuzaţiilor care mi s-au adus astăzi, îmi voi dovedi nevinovăţia în faţa instituţiilor abilitate. Eu însumi sunt garantul respectării Statutului PNL şi a tuturor deciziilor partidului. Nu pot să cer colegilor mei să respecte criteriile de integritate, iar eu să nu o fac. Ca atare, voi acţiona în consecinţă şi îmi depun demisia din funcţia de copreşedinte al Partidului Naţional Liberal şi din cea de şef de campanie pentru alegerile parlamentare din acest an”, a declarat atunci Vasile Blaga.

Fostul director al Transeletrica, acuzat şi în dosarul lui Greblă. Fostul director al Transelectrica Horia Hăhăianu a fost pus sub acuzare pentru luare de mită şi în dosarul fostului judecător CCR, actual secretar general al Guvernului Dăncilă, Tony Greblă, însă până la urmă el nu a mai fost trimis în judecată în dosarul lui Greblă.