Muncitorii est-europeni se mută în Germania

În ultimii zece ani, numărul imigranţilor ajunşi în Germania din ţările est-europene ale UE, inclusiv din România, a crescut cu 185,7% de la 919.000 la 2,6 milioane. Cererea dinspre partea germană continuă însă să rămână ridicată, scrie publicația Naftemporiki, citată de Rador.
Numărul muncitorilor ajunşi în Germania din ţări est-europene ale UE continuă să se afle pe un traiectorie ascendentă. În ciuda faptului că majoritatea germanilor au legat imigraţia de criza refugiaţilor din 2015, când sute de mii de oameni din zone de conflict din afara Europei au venit în Germania, realitatea este diferită.

După cum arată datele serviciului german de statistică, numărul cetăţenilor din ţări-membre UE din Europa de Sud-Est ajunşi în Germania a crescut doar anul trecut cu 12,5%.Aruncând o privire mai atentă asupra cifrelor, constatăm că în anul 2017 au venit în Germania 170.000 de polonezi şi români, iar numărul bulgarilor a ajuns la 45.000. În total, numărul imigranţilor din ţările est-europene ale UE a crescut în zece ani, 2007-2017, de la 919.000 la 2,6 milioane. Este vorba de o creştere cu 185,7%. De semnalat că, potrivit Serviciului Federal de Statistică, în Germania trăiesc deja 10,6 milioane de oameni cu paşaport străin.

Imigranţii oferă servicii importante. Ca urmare a crizei refugiaţilor, imigraţia din Europa de Est a trecut în plan secund, dar pe termen lung este mult mai importantă şi de durată, estimează Ulf Brunnbauer de la Institutul pentru Studii Est-Europene de la Regensburg, adăugând: „Nu avem de-a face cu imigraţie din cauza sărăciei, ci cu oameni care oferă servicii pentru care există cerere pe piaţa de muncă germană”.
Într-adevăr, în Germania, în sectorul de construcţii sau în domeniul îngrijirii medicale, muncitorii vorbesc adesea polona, bulgara sau slovaca. Nu mai încape îndoială că fără angajaţii calificaţi multe spitale germane s-ar confrunta cu o grămadă de lipsuri funcţionale. Trebuie precizat că anul trecut procentul femeilor germane angajate în domeniul sănătăţii şi al serviciilor sociale se situa la 24,4% , în timp ce procentul similar de femei din Bulgaria şi România a ajuns la 12%.

Lipsuri în ţările de provenienţă. Decisivă este văzută, în acelaşi timp, şi contribuţia angajatelor femei din ţările est-europene şi în domeniul restaurantelor. Potrivit Institutului pentru Piaţa Muncii şi Cercetări cu privire la Profesii (IAB), procentul femeilor din România şi Bulgaria în acest sector se situează la 17%, în timp ce 11,6% provin din celelalte ţări ale Europei de Sud-Est.
Trebuie însă semnalat că „plecarea” lucrătorilor din ţările est-europene ale UE către Germania, dar şi către celelalte ţări ale Europei de Vest generează lipsă de personal în ţările de origine ale emigranţilor economic. Prin urmare, în ţări precum Polonia lucrează din ce în ce mai mult asistente medicale din Ucraina vecină, unde salariile sunt încă scăzute.