Muntenegru, alegeri legislative anticipate: Partidul pro-european al noului președinte Jakov Milatovic a obținut cele mai multe voturi

Un nou partid proeuropean și-a devansat rivalii cu o diferență mică în alegerile legislative anticipate de duminică din Muntenegru, potrivit proiecțiilor electorale, un rezultat care promite discuții dificile pentru a construi o majoritate stabilă după ani de criză politică, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Alegerile au loc la două luni după înfrângerea istorică în alegerile prezidențiale a veteranului vieții politice locale, Milo Djukanovic, care a condus Muntenegru timp de peste treizeci de ani.

Partidul noului președinte muntenegrean Jakov Milatovic, „Europa acum!”, a obținut duminică 26% din voturi, potrivit calculelor ONG-ului specializat Centrul pentru Tranziție Democratică (CDT).

Cu toate acestea, „Europa Acum!” va trebui să formeze o coaliție dacă vrea să guverneze mica țară balcanică, o sarcină care nu se anunță ușoară.

Cofondatorul și președintele „Europa Acum!”, Milojko Spajic, în vârstă de 35 de ani, care vizează postul de prim-ministru, s-a declarat „mulțumit” de rezultat după „o campanie dificilă”.

„Mâine este o altă zi. Nu vom fi aroganți, ne vom așeza la masă cu toți cei care ne împărtășesc valorile” și „vom forma un guvern proeuropean”, a promis el.

Potrivit estimărilor CDT, partidul său are un avans de trei puncte față de Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS) al lui Milo Djukanovic, care a obținut 23% din voturi.

Dezamăgirea alegătorilor

DPS, care a suferit o înfrângere istorică la alegerile legislative din 2020 și a pierdut apoi capitala Podgorica, pare să fie într-o poziție mai nefavorabilă decât Europa Acum! pentru a atrage alte partide într-o eventuală coaliție.

Restul voturilor este împărțit între diverse formațiuni, inclusiv 15% pentru o alianță pro-sârbă. Rezultatele oficiale sunt așteptate în câteva zile.

De la alegerile legislative din 2020, țara cu 620.000 de locuitori a trecut din criză în criză. Niciuna dintre părți nu a reușit să găsească o majoritate stabilă, iar două guverne au fost răsturnate de moțiuni de cenzură.

Membră a NATO din 2017, Muntenegru negociază aderarea la Uniunea Europeană din 2010. Însă paralizia instituțiilor politice ale țării a împiedicat procesul de apropiere a țării de UE.

Alegătorii nu au fost deosebit de motivați de acest scrutin: prezența la vot a fost de 56,4%, față de 76,6% în 2020, potrivit CDT.

„Mi-aș dori să văd calmul politic și sosirea la putere a unor forțe sincer angajate în marșul nostru spre Europa”, a declarat duminică pentru AFP Dragan Bjelic, un economist pensionar în vârstă de 72 de ani.

Fondat în urmă cu abia un an, „Europe Now!” promite să ducă Muntenegrul mai departe pe calea europeană și să reducă diviziunile religioase și comunitare care divizează țara, unde o treime din populație se identifică drept sârbi.

Controverse

Partidul a sperat să atragă alegătorii tineri dornici să vadă fețe noi la conducere. Partidul, acuzat de populism, a promis, de asemenea, creșterea nivelului pensiilor, reducerea zilei de lucru și creșterea salariului minim.

Cu câteva zile înainte de alegeri, Milojko Spajic a fost ținta unei controverse răsunătoare, retransmisă de premierul interimar Dritan Abazovic și de aliații săi.

Aceștia s-au referit la presupusele sale legături cu fondatorul sud-coreean al criptomonedei Terra, Do Kwon, arestat în Muntenegru în luna martie. Acuzat de fraude de miliarde de dolari, Do Kwon este căutat de Washington și Seul.

Spajic, economist și fost ministru de finanțe, a respins din nou aceste acuzații duminică, afirmând că este vorba de „ultima încercare de sabotare” a partidului său. El a promis Muntenegrului „un mare salt înainte” din punct de vedere economic.

„Vrem să devenim Singapore-ul Europei, cea mai favorabilă țară din Europa pentru afaceri. Evident, obiectivul nostru geopolitic este aderarea la UE. Acesta este obiectivul pentru care vom munci din greu.

Milica, o economistă de 43 de ani din Podgorica, care a preferat să nu-și dezvăluie numele, nu a votat.

„Aud doar exagerări în promisiunile electorale. Nu se bazează pe realitate”.