Muzeul Holocaustului, sub semnul întrebării după ce Consiliul General București a respins cedarea unei clădiri din centrul Capitalei

Consilierii generali din București au respins luni donarea unei clădiri din Centrul Vechi către Institutul „Elie Wiesel” pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului din România. Pentru că proiectul propus de primarul general a fost girat de către Guvern, Preşedinţie şi de Primăria Capitalei, gestul a provocat critici din partea comunității, dar și de la Administrația Prezidențială.

Clădirea pe care Primăria Capitalei s-a angajat iniţial că o va dona Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, cel care ar fi trebuit să o administreze, este situată pe strada Lipscani din Centrul Vechi, clasificată ca monument istoric clasa A şi are peste 4.700 mp. A fost cumpărată cu ani în urmă de către Primăria Generală de la BCR, cu 13 milioane de euro.

Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, a reacționat după votul din CGMB: „Îl văd ca pe un moment trist în cadrul proiectului. Un proiect care este al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului României, şi până ieri era şi al Primăriei. Începând de astăzi, Primăria Municipiului Bucureşti, datorită votului în acest proiect, a ieşit practic din acest parteneriat pe care Institutul Elie Wiesel trebuie să îl pună în practică, şi astfel am pierdut doi ani şi jumătate din parcursul de realizare a acestu proiect. În aceşti doi ani şi jumătate, Institutul a parcurs mai multe etape. A fost un proiect internaţional pentru amenajare interioară a clădirii, eram în momentul în care trebuia să anunţăm câştigătorul. A „căzut” clădirea, a „căzut” concursul… S-au cheltuit deja nişte bani pentru proiect, câteva zeci de mii de euro. Ţin să menţionez că pentru organizarea concursului, Guvernul României, în vara anului trecut a acordat de la buget suma de 660.000 euro”.

În această clădire, Institutul „Elie Wiesel”, aflat în subordinea Guvernului, intenţiona să înfiinţeze Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Muzeul are ca scop promovarea istoriei, culturii și tradițiilor comunităților evreiești din România, dar și contribuția acestei minorități naționale la modernizarea societății românești de-a lungul timpului.

Povestea dării în administrarea Institutului „Elie Wiesel” a clădirii de pe Lipscani este ceva mai veche. Pentru prima dată a fost cedată Institutului „Elie Wiesel”, în septembrie 2016. Hotărârea a fost anulată însă în instanță. Ieri, cea de-a doua tentativă de dare în administrarea a clădirii a fost respinsă nu de instanţă, ci de către consilierii generali. Deşi liderii grupurilor politice din Consiliul General au declarat în cadrul şedinţei că votul lor este „pentru”, realitatea a demonstrat că numărul voturilor de 2/3 nu a fost întrunit şi prin urmare, proiectul a fost respins. Ca să treacă, ar fi avut nevoie de 36 de voturi și a obținut doar 34. S-au înregistrat 12 abțineri și un vot împotrivă.

Motivele invocate de către consilieri, indiferent de apartenenţa politică, au fost dintre cele mai variate. În timp ce Lucian Iliescu, consilier general PMP, a declarat că municipalitatea a dat 13 milioane de euro pe clădire pentru a fi amenajată acolo o Pinacotecă în care să fie depuse colecţia de obiecte de artă a Bucureştiului, Aurelian Bădulescu, viceprimarul capitalei, a găsit cu totul alt motiv.

”Insistați într-o chestiune care vă aduce mai multă bătaie de cap. Este o zonă plină de românism, foarte vascularizată în istoria noastră Centrul Istoric al Capitalei. Nu este o zonă dotată cu utilități. Eu o să votez pentru, deși mă doare sufletul”, a declarat Bădulescu în ședința de luni a Consiliului General al Municipiului București.

Nici consilierii din opoziţie nu au văzut cu ochi buni cedarea clădirii de peste 13 milioane de euro. 7 consilieri USR din cei 15 s-au abţinut. „Personal am votat pentru înfiinţarea Muzeului Holocaustului şi a Istoriei Evreilor. Bucureştiul are nevoie de un astfel de muzeu. Bineînţeles, votul consilierilor este după conştiinţă. Nimeni nu s-a împotrivit, au fost abţineri. Acestea ţin de un program care se numeşte „Programul Pinacoteca”, prin care Primăria Municipiul Bucureşti a promis că cele peste 5.000 de obiecte de artă din colecţia Bucureştiului vor avea un sediu: imobilul de pe Lipscani pe care acum primăria vroia să îl dea acestui muzeu”, a declarat pentru G4Media.ro Roxana Wring, consilier general USR.

Votul negativ din Consiliul General a fost criticat de consilierul prezidențial Andrei Muraru. „Am primit cu surprindere şi dezamăgire această ştire pentru că, încă de la bun început, acest muzeu a beneficiat de susţinerea autorităţilor publice centrale, Guvernul României, Administraţia Prezidenţială, Primăria Municipiului Bucureşti. Aşa cum au arătat lucrurile de la bun început, 2015-2016, a existat atunci un consens privind existenţa acestui muzeu care avea drept scop promovarea istoriei, culturii, tradiţiilor comunităţilor evreieşti din România, dar și un punct de referinţă pentru înţelegerea şi conştientizarea contribuţiei comunităţilor evreieşti la progresul societăţii româneşti de-a lungul vremii. Din punctul nostru de vedere este o pierdere în votul de luni. Nu doar pentru Bucureşti, dar şi pentru angajamentele pe care România şi le-a luat de câţiva ani încoace. Muzeul şi-ar fi propus să devină o resursă educaţională pentru tinerele generaţii. Nu era un proiect eminamente local, ci unul naţional. Nu doar din perspectiva omagiului adus memoriei victimelor, ci şi ca o sursă de contracarare a intensificării unor fenomene ca antisemitismul, xenofobia, care se manifestă destul de pregnant în Europa ultimilor ani”, a declarat Muraru pentru G4Media.ro.