NASA opreşte două dintre instrumentele sondelor Voyager pentru a conserva energia în spaţiul interstelar

Inginerii NASA opresc două dintre instrumentele sondelor gemene Voyager 1 şi 2 pentru a se asigura că acestea vor putea continua, pentru cât mai mult timp posibil, să exploreze spaţiul interstelar, transmite joi site-ul Space.com, citat de Agerpres.

Pentru a economisi energie, inginerii misiunilor Voyager de la NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL) au dezactivat la 25 februarie subsistemul pentru radiaţii cosmice al sondei Voyager 1 iar la 24 martie vor opri instrumentul pentru particule de energie joasă de la bordul sondei Voyager 2.

Lansate în 1977 şi având la bord acelaşi set de 10 instrumente ştiinţifice, sondele Voyager 1 şi Voyager 2 au ajuns în spaţiul interstelar în 2012 şi respectiv în 2018 şi este aproape un miracol că aceste două sonde continuă să funcţioneze şi în prezent, după ce au parcurs în total peste 46 de miliarde de kilometri, fiind obiectele construite de om aflate la cele mai mari distanţe faţă de Pământ.

„Cele două sonde Voyager sunt vedetele rock ale sistemului solar încă de la lansare şi dorim să le păstrăm aşa cât mai mult posibil”, a declarat managerul misiunii Voyager, Suzanne Dodd, de la NASA Jet Propulsion Laboratory. „Însă energia electrică este pe terminate. Dacă nu oprim acum câte un instrument de pe fiecare sondă, vor mai avea energie pentru doar câteva luni”, a adăugat ea.

Ambele sonde Voyager funcţionează cu un sistem bazat pe generarea de electricitate din căldura emisă de descompunerea unui izotop radioactiv de plutoniu.

Acest sistem energetic radioizotopic pierde aproximativ 4 waţi din energia sondelor Voyager 1 şi Voyager 2 în fiecare an. În anii 1980, câteva instrumente de la bord au fost oprite, după ce ambele sonde şi-au încheiat misiunile în jurul planetelor gigante ale Sistemului Solar.

Pentru a conserva energia, NASA a oprit experimentul cu plasmă de la bordul sondei Voyager 2 în octombrie 2024. Experimentul monitoriza fluxul de plasmă care trecea pe lângă sondă şi direcţia acestuia de propagare. Acest instrument de la bordul lui Voyager 2 a adunat o cantitate limitată de date în anii în care a funcţionat, din cauza orientării sondei faţă de fluxul de plasmă de dincolo de Sistemul Solar.

Acelaşi instrument de pe sonda Voyager 1 a fost oprit din 2007, după ce a încetat să mai funcţioneze corect din 1980.

Mai recent, NASA a oprit subsistemul pentru radiaţii cosmice al sondei Voyager 1 la sfârşitul lunii februarie. Datele furnizate de sistemul de trei telescoape concepute pentru a studia radiaţiile cosmice i-au convins pe cercetătorii de la NASA că sonda Voyager 1 a ieşit din heliosferă, stratul extern format din particule de energie ridicată emise de Soare, aflat în jurul Sistemului Solar.

Urmează să fie închis, la sfârşitul lunii martie, şi instrumentul pentru particule cu energie joasă al sondei Voyager 2, al cărui rol este de a măsura ionii, electronii şi radiaţiile cosmice ce-şi au originea din Sistemul Solar şi din galaxie.

„Sondele Voyager şi-au depăşit cu mult misiunea iniţială de a studia planetele gigantice ale Sistemului Solar. Toate datele în plus pe care le-am adunat de atunci reprezintă nu doar un bonus extrem de valoros pentru heliofizică, dar şi o dovadă a ingineriei exemplare care a intrat în construcţia acestor două sonde, acum mai bine de 50 de ani”, a declarat Patrick Koehn, cercetător în cadrul programului Voyager.

În plus, faptul că sondele Voayger sunt singurele obiecte create de om care au ajuns în spaţiul interstelar face ca datele pe care acestea continuă să le colecteze să fie unice. Astfel, decizia de a opri oricare dintre instrumentele ştiinţifice de la bord nu este luată cu uşurinţă. Oprirea acestor două instrumente ar urma să le asigure celor două sonde încă un an de funcţionare şi explorare a mediului interstelar, înainte de a fi nevoie de oprirea altor instrumente.

Ambele sonde rămân cu câte 3 instrumente operaţionale până în 2026, când vor rămâne cu câte 2. Astfel, NASA speră că ar putea prelungi viaţa celor două sonde până la orizontul anilor 2030.

„În fiecare minut al fiecărei zile sondele Voyagers explorează o regiune a spaţiului în care nu au mai fost niciodată alte sonde. Însă acest lucru înseamnă şi că fiecare nouă zi ar putea fi şi ultima pentru ele. Dar acea zi ar putea să ne aducă şi alte revelaţii din spaţiul interstelar”, a declarat şi Linda Spilker, cercetătoare în cadrul programului Voyager.