Naționalistul Sinan Ogan, surpriza alegerilor prezidențiale din Turcia cu peste 5% din voturi, ar putea înclina balanța în turul doi dintre Recep Tayyip Erdogan și Kemal Kilicdaroglu

Ogan a candidat din partea Alianței Străbune (ATA) un bloc de patru partide – Partidul Zafer, Partidul Adalet, Partidul Ulkem și Partidul Türkiye İttifakı – cunoscute pentru pozițiile lor naționaliste, relatează TRT World.

Cariera lui Ogan, etnic azer în vârstă de 56 de ani, a început în Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), condus de Devlet Bahceli. În 2011, el a devenit deputat din partea orașului său natal Igdir, o provincie din estul Anatoliei cu o populație azeră considerabilă.

Inițial, a fost în relații bune cu Bahceli, liderul MHP. Dar după ce Bahceli a adoptat o nouă poziție de susținere a politicilor președintelui Erdogan în urma alegerilor din noiembrie 2015, Ogan s-a alăturat altor personalități naționaliste pentru a se opune conducerii sale.

În iunie 2016, opozanții lui Bahceli, inclusiv Ogan, au convocat un congres de partid controversat pentru a modifica statutul MHP în ciuda obiecțiilor conducerii partidului, cu scopul de a-l înlătura pe Bahceli din funcția de lider. Însă, din cauza unor dezacorduri interne, controversatul congres din iunie a ajuns în instanță.

Congresul partidului planificat pentru luna iulie nu a mai avut loc, instanța a respins decizia de modificare a statutului MHP, iar Bahceli a rămas în funcția sa. Câteva luni mai târziu, Meral Aksener și susținătorii săi s-au despărțit de MHP și au fondat Partidul Bun (IYI) în 2017, acum aliat cu Partidul Republican al Poporului (CHP) condus de Kilicdaroglu.

Ogan a rămas în MHP, în ciuda faptului că a fost expulzat de două ori pentru presupuse activități împotriva partidului. O dată, expulzarea sa a fost revocată de o instanță. „…El nu a trecut la niciun alt partid și nici nu a înființat un nou partid”, se arată pe site-ul lui Ogan. „El a declarat că va rămâne loial partidului său și luptei sale”.

Dar la votul critic de la referendumul din 2017 privind schimbarea sistemului parlamentar al Turciei cu un model prezidențial, Ogan a mers împotriva deciziei MHP de a susține propunerea AKP și a lui Erdogan, pe atunci prim ministru, la fel ca Aksener și alți opozanți ai lui Bahceli.

În timpul unui briefing de presă în campania electorală, jurnaliștii turci l-au întrebat pe Ogan ce candidat ar susține dacă alegerile prezidențiale vor ajunge în turul doi între Erdogan și Kilicdaroglu în cazul în care niciun candidat nu va obține mai mult de 50% din voturi în primul tur.

„Ne vom uita la pozițiile lor naționale și la competența lor. Ne vom uita la situația afilierii cu terorismul și a căutării de ajutor din partea terorismului. Vom decide cu bun simț. Bunul simț ne arată că poate nu putem promite raiul, dar este timpul să închidem porțile iadului”, a răspuns.

Ogan a absolvit Universitatea Marmara cu o diplomă în administrarea afacerilor în 1989. El a absolvit apoi un masterat în Drept financiar/bancar la aceeași universitate în 1992. Ulterior, în 2009, și-a finalizat doctoratul la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO) din Rusia.

Între 1992 și 2000, a lucrat ca lector la Fundația de Studii asupra lumii turcești din Azerbaidjan, potrivit site-ului său. În aceeași perioadă, el a condus și biroul din Azerbaidjan al Agenției turce de cooperare și coordonare (TIKA), o instituție de stat.

În anii 2000, a lucrat pentru Centrul de Cercetare Strategică Eurasiatică (ASAM), conducând secțiunea Rusia-Ucraina a think-tank-ului. În 2004, a fondat centrul său de cercetare, TURKSAM (Centrul de analize strategice din Turcia), care continuă să funcționeze.

După ce a devenit deputat MHP în 2011, a fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie Turcia-Albania și Turcia-Nigeria. În timpul mandatului său, Ogan a funcționat, de asemenea, ca secretar general al Grupului parlamentar de prietenie Turcia-Azerbaidjan.