NATO acuză Rusia de încălcarea tratatului nuclear

Rusia are un nou tip de rachete care ameninţă Europa – încălcând tratatul de control al armamentului pe care l-a semnat- iar NATO doreşte o explicaţie imediată, a spus marţi secretarul general Jens Stoltenberg. Înaintea reuniunii miniştrilor apărării, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cere Kremlinului să dea explicaţii cu privire noile sale rachete, scrie Politico citată de Rador.

Vorbind la o conferinţă de presă înainte de întâlnirea miniştrilor apărării din ţările NATO, Stoltenberg a acuzat Rusia de încălcarea Tratatului privind Forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF) din 1987, care a interzis o întreagă clasă de rachete ce puteau fi utilizate de Rusia pentru a lovi ţinte din Europa. „Acum acest tratat este în pericol din cauza acţiunilor Rusiei”, a spus Stoltenberg.

În urma avertismentului lui Stoltenberg, ambasadorul american la NATO, Kay Bailey Hutchison, vorbind la propria sa conferinţă de presă, a spus că SUA vor oferi aliaţilor dovezi ale încălcărilor Rusiei şi ar fi pregătite să „elimine” rachetele ruseşti, dacă va fi nevoie.

Este neclar ce anume a vrut Hutchison să spună sau dacă ea a intenţionat să lanseze o ameninţare pe care Moscova ar putea-o vedea drept extrem de provocatoare. Asistenţii săi au spus că ei nu pot detalia şi nici nu pot aduce lămuriri suplimentare în legătură cu declaraţiile acesteia.

În anul 1987, Tratatul INF a interzis toate rachetele cu o rază de acţiune între 500 şi 5.000 de kilometri, ceea ce a oferit în esenţă protecţie continentului european. Tratatul a mai interzis de asemenea rachetele de croazieră Pershing, de fabricaţie americană, care au fost dezvoltate de SUA şi Germania şi pe care Rusia le vedea drept o ameninţare serioasă.

Din 2014, SUA acuză Rusia de încălcări ale tratatului INF, iar Washingtonul a impus sancţiuni cu scopul de a presa Rusia să se conformeze. Dar în contextul celorlalte sancţiuni menite să pedepsească Rusia pentru anexarea Crimeii şi agresiunea militară din estul Ucrainei, măsurile cu privire la INF nu par să fi avut vreun efect.

La conferinţa de presă, Stoltenberg a spus că Rusia a recunoscut abia recent că deţine un nou tip de rachete cu rază medie lansate de la sol, aşa-numitele 9M729 (menţionate şi ca SSC-8), care, a spus el, încalcă tratatul INF. „După ani de negări, Rusia a recunoscut recent existenţa unui nou sistem de rachete numit 9M729”, a spus Stoltenberg la cartierul NATO. „Rusia nu a furnizat niciun răspuns credibil cu privire la aceste noi rachete. Cea mai plauzibilă estimare ar fi că Rusia încalcă tratatul. De aceea este urgent ca Rusia să răspundă acestor îngrijorări”.

Kremlinul a negat încălcarea tratatului INF şi a acuzat SUA de ruperea tratatului prin sistemul de apărare antirachetă pe care îl desfăşoară în Europa, inclusiv în România.

Într-o declaraţie din luna decembrie a anului trecut, Departamentul de Stat al SUA a numit tratatul INF „pilonul securităţii şi stabilităţii internaţionale”.

Hutchison a repetat că SUA îşi menţin angajamentul faţă de acest acord, dar a ameninţat că îl vor abandona şi vor dezvolta noi arme cu rază medie dacă Rusia refuză să revină la respectarea tratatului. „SUA nu doresc să se retragă din tratat, în mod sigur noi nu intenţionăm să încălcăm tratatul”, a spus Hutchison. „Obiectivul nostru este acesta: conformarea Rusiei”, a continuat Hutchison. „Dar dacă ruşii continuă să spună că ei nu îl încalcă, în timp ce evidenţa arată că ei fac acest lucru, atunci diplomaţia are nevoie să fie întărită şi noi trebuie să ne orientăm spre alte modalităţi prin care să aducem Rusia la masa de discuţii pe această chestiune”.

Dar printr-un avertisment tăios, ea a adăugat: „Va veni un moment în viitor în care America va stabili că trebuie să meargă mai departe cu o fază de dezvoltare care nu este permisă de tratat în acest moment”.

Hutchison a mai spus că miniştrii apărării vor discuta dezvoltarea iniţiativei privind starea de alertă, aşa-numita 30-30-30-30, prin care alianţa intenţionează să fie capabilă să contracareze agresiunea Rusiei sau alte ameninţări prin desfăşurarea a 30 de batalioane terestre, a 30 de escadroane aeriene şi 30 de nave în 30 de zile.

Reuniunea miniştrilor apărării ai NATO este prima întâlnire a unor oficiali aliaţi de rang înalt de la summitul dezastruos al liderilor din luna iulie, la care preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat că va renunţa la NATO dacă aliaţii nu cresc cheltuielile militare mai repede.

Miniştrii apărării ai forţelor aliate se aşteaptă să discute timp de două zile despre continuarea eforturilor de a aduce cheltuielile militare naţionale la ţinta convenită de 2% din PIB. Trump a criticat dur aliaţii NATO, în special Germania, care este unul dintre cei mai prosperi membri NATO, pentru că nu cheltuiesc suficient. Germania a spus că intenţionează să-şi crească cheltuielile militare la 1,5% până 2024, insuficient însă faţă de ţinta de 2%.

La întâlnirea de săptămâna aceasta se aşteaptă, de asemenea, ca miniştrii să discute despre evoluţiile recente din Macedonia, unde referendumul de duminică cu privire la rezolvarea diferendului cu Grecia legat de denumirea ţării – un pas crucial în direcţia unei eventuale aderări a Macedoniei la NATO – nu a reuşit să obţină pragul legal de participare de 50% din electorat, chiar dacă mai bine de 90% dintre cei care au votat au susţinut proiectul de schimbare a denumirii.

Miniştrii apărării vor mai discuta de asemenea despre parteneriatul NATO cu Georgia, care se confruntă cu două regiuni separatiste, Abhazia şi Osetia de Sud, aflate sub controlul şi protecţia Rusiei.

Sursa: Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu/ Sursa Foto: Russia Today