NATO plănuiește să mobilizeze mai mulţi militari şi mai multe nave şi avioane în Europa

Secretarul general al NATO a declarat că alianța va încerca să-şi consolideze capacitatea de luptă printr-o nouă iniţiativă „4X30”, potrivit căreia alianţa necesită 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene şi 30 de nave de război care să poată fi mobilizate în maximum 30 de zile, scrie publicația Stars and Stripes, citată de Rador.

Miniştrii apărării din ţările NATO, printre care se va număra şi secretarul american al apărării Jim Mattis, ar urma să cadă de acord asupra acestui program cu ocazia tratativelor de două zile care se vor desfăşura, începând de joi, la Bruxelles.

„Este vorba despre o sporire a capacităţii de luptă a forţelor existente”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o conferinţă de presă desfăşurată la sediul organizaţiei din Bruxelles.

Asta înseamnă că, până în anul 2020, aliaţii trebuie să poată mobiliza diverse unităţi în maximum 30 de zile. Acest efort reprezintă cea mai recentă tentativă prin care se doreşte transformarea NATO într-o alianţă militară mai alertă, care să poată răspundă unor eventuale ameninţări într-un timp mai scurt.

Tot miercuri, NATO a anunţat locurile unde vor fi mobilizate două noi comandamente, menite să asigure mişcarea forţelor armate peste Atlantic în cazul vreunei crize apărute în Europa.

Stoltenberg a spus că aliaţii vor aproba un nou „Comandament Inter-Arme pentru Atlantic” la Norfolk, statul Virginia, şi un nou „Comandament de Avizare” la Ulm, în Germania. Demersul va face ca structura de comandă a NATO să mai primească încă 1200 de cadre.

„Cele două comandamente vor fi importante pentru deplasarea trupelor peste Atlantic şi în Europa fără întârziere, oriunde este nevoie, pentru a se asigura numărul exact de forţe la locul potrivit şi în momentul potrivit”, a subliniat Stoltenberg.

Noile comandamente răspund astfel temerilor legate de o agresivitate mai mare a Rusiei. Ele survin după nişte ani în care personalul comandamentelor NATO, care la sfârşitul Războiului Rece se ridica la 22.000 de oameni, s-a tot redus. În prezent, personalul structurilor de comandă se ridică la 7000 de militari.

Este de aşteptat ca reuniunea de la Bruxelles din această săptămână să fie dominată de discuţii pe tema cheltuielilor pentru apărare. Reuniunea miniştrilor NATO survine înaintea unui summit al şefilor statelor membre, programat în iulie, la care ar urma să participe şi preşedintele Donald Trump.

Trump a scos în evidenţă statele care nu respectă directiva alianţei referitoare la pragul de 2% din PIB rezervat cheltuielilor pentru apărare. El s-a arătat dur mai ales faţă de Germania, care nu are niciun plan concret din care să reiasă că ţara ar ajunge să respecte directiva până în anul 2024, termenul-limită hotărât de NATO.

Dar, miercuri, Stoltenberg a spus că aliaţii „au depăşit punctul critic” în privinţa sporirii resurselor alocate apărării. „Sensul e ascendent, iar noi intenţionăm să păstrăm această traiectorie”, a spus el. „În prezent, toţi aliaţii au oprit reducerea cheltuielilor pentru apărare şi au început să le sporească”.

Traducerea Rador: Alexandru Danga

Foto: MApN