NATO se confruntă cu cel mai periculos şi cel mai imprevizibil mediu de securitate din ultimele decenii, avertizează un oficial al Forţei de Reacţie Aliată

NATO se confruntă cu „cel mai periculos şi cel mai imprevizibil mediu de securitate” de decenii, a afirmat, luni, reprezentantul Forţei de Reacţie Aliată (ARF), colonelul Raffaele Della Rocca, transmite Agerpres.

Acesta a participat, alături de reprezentantul Comandamentului Forţelor Întrunite (CFI-MApN), colonelul Bogdan Tudorache, la conferinţa de presă de prezentare a exerciţiului multinaţional STEADFAST DART 25 (STDT 25), care se desfăşoară în Grecia, Bulgaria şi România.

„Timp de 75 de ani, aliaţii au colaborat pentru siguranţa populaţiei. NATO este o alianţă defensivă. Nu există niciun dubiu că NATO este pregătită, dispusă, capabilă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat, dacă este nevoie. În prezent, Alianţa se confruntă cu cel mai periculos şi cel mai imprevizibil mediu de securitate de decenii”, a arătat Della Rocca.

El a explicat că după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, liderii NATO s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre consecinţele acestei acţiuni. La Summitul de la Madrid din iunie 2022, liderii aliaţi au luat decizia de a consolida Alianţa, creând un nou model de Forţă NATO, anume ARF, îmbunătăţind astfel abilitatea Alianţei de „a face faţă oricărui scenariu”.

Cu ARF, a adăugat el, „Alianţa este capabilă să ofere o gamă mai largă de forţe disponibile care să facă faţă în foarte scurt timp la situaţii de urgenţă”.

Acest lucru implică forţe în multiple domenii, cu dislocare rapidă în scop de apărare şi descurajare. Comanda ARF este executată în sistem rotaţional, a adăugat Della Rocca.

Colonelul a explicat că STDT 25 a avut o etapă de dislocare a forţelor de la începutul anului până pe 7 februarie şi una care să evidenţieze pregătirea pe Flancul estic, care se încheie pe 21 februarie.

Scenariul exerciţiului, a mai arătat el, nu are în vedere o anume naţiune, ci „este o simulare a unei situaţii de criză care ameninţă Alianţa”, adăugând că „unul dintre scopuri este consolidarea Flancului estic”.

În ceea ce priveşte deplasarea pentru acest exerciţiu, Della Rocca a spus că „dislocarea unui număr atât de mare de oameni şi echipament din o ţară în alta înseamnă diverse provocări legate fie de infrastructură, fie de logistică, fie de interoperabilitate sau coordonare”.

„Putem spune că a fost o fază relativ de succes. Putem să ne aşteptăm la unele mici probleme, dar cred că în România impactul asupra cetăţenilor a fost foarte mic”, a evidenţiat el.

Reprezentantul Comandamentului Forţelor Întrunite (CFI-MApN), colonelul Bogdan Tudorache, a afirmat că acest tip de exerciţii reprezintă angajamentul ţării noastre faţă de NATO.

„Doar aşa putem să demonstrăm tuturor cât de interoperabili suntem. Aşa ne instruim împreună şi găsim care sunt procedurile care sunt cele mai bune pentru a lupta împreună cu aliaţii noştri”, a subliniat el.

Tudorache a spus că 1.150 de militari români şi 120 de echipamente militare fac parte din STDT 25, printre care 10 elicoptere şi patru aeronave F-16.

Unul dintre cele mai importante evenimente ale exerciţiului militar multinaţional va avea loc în poligonul de la Smârdan.

STDT 25 reuneşte 10.000 de militari din nouă ţări aliate: Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, România, Spania, Slovenia, Turcia, Marea Britanie.

Echipamentele implicate aparţin forţelor terestre, aeriene şi navale ale ţărilor aliate – 17 vase militare, peste 20 de aeronave şi peste 1.500 de vehicule militare terestre.